Alegra-Nova, fiica lui Vladimir Drăghia și a lui Alice Cavaleru, a împlinit 3 luni: „Anul acesta a fost o lecție”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alegra-Nova, fiica lui Vladimir Drăghia și Alice Cavaleru, a împlinit 3 luni, iar mama ei a transmis un mesaj emoționant pe una dintre rețelele de socializare. De când a venit pe lumea cea de-a doua fetiță, cuplul se simte complet.
Cuprins:
În urmă cu trei luni, Alice Cavaleru a devenit mamă pentru a doua oară. Soția lui Vladimir Drăghia este foarte fericită alături de familia ei, chiar dacă micuța a avut câteva probleme de sănătate. Alice consideră că anul acesta a fost unul plin de încercări, însă din care a avut de învățat foarte multe.
„Trei luni și două zile de bucurie cu Alegra-Nova. ?
Încerc să mă bucur în tihnă de fiecare secundă pentru că timpul zboară, dar în ultimul timp, viața mea e un carusel: când e totul pe slow și mă bucur de puiuțul meu cel mic, când e totul pe repede-înainte și trebuie să mă ocup și de puiuțul cel mare, de proiecte și de deadline-uri.
Anul acesta a fost o lecție pentru mine pentru că am fost nevoită să învăț că lucrurile nu se întâmplă în ritmul în care îmi doresc, că nu le pot face pe toate...
Dar când trag linie, tot mi se pare că sunt muuuuult pe plus. Când mă uit la cât de mare, inteligentă și adorabilă este Zora, când mă uit la Alegra cum zâmbește după ce am așteptat-o atât de mult (și am trecut prin ceva peripeții), sufletul meu e mulțumit și liniștit. ??️”, a scris Alice Cavaleru pe contul de Instagram.
Fetița lui Vladimir Drăghia și a lui Alice Cavaleru a făcut septicemie, la două săptămâni de la naștere
Cei doi au trecut prin clipe de groază la doar două săptămâni de când micuța s-a născut. Alice Cavaleru a povestit recent ce s-a întâmplat cu Alegra-Nova.
„Viața reală de mamă nu e ca pe Instagram, doar cu poze frumoase și multe inimioare. Viața de mamă e cu bune și rele. Viața mea cu Alegra a fost cu bune și cu rele încă de când s-a născut, dar partea mai puțin plăcută am prefera s-o țin doar pentru noi la momentul respectiv. Acum simt că pot împărtăși cu voi lucrurile groaznice prin care tocmai am trecut.
Mi-a luat ceva timp să mă adun și să fiu pregătită să povestesc. Nici măcar prietenilor sau mamei mele nu am putut să le spun, pentru că simpla încercare de a pune în cuvinte mă făcea să retrăiesc momentele alea dureroase.
Când avea Alegra două săptămâni, într-o seară, pregătind-o pentru somn, am sesizat că are fața umflată rău pe o parte. L-am anunțat pe Vladimir că plec la spital cu ea și am ieșit imediat pe ușă. A urmat cea mai lungă și urâtă noapte pe care o poate avea o proaspătă mămică. M-am internat cu ea în spital spre dimineață, după o noapte de așteptare. Făcuse o infecție pe glanda salivară. Diagnostic: parotidită infecțioasă, lucru foarte rar întâlnit la un bebeluș atât de mic.
„Au fost momente grele care au părut o veșnicie”
A doua zi, de dimineață, a început tratamentul cu antibiotic. Au fost momente grele care au părut o veșnicie și am simțit că am fost nevoită să mă lupt pentru fiecare clipă din acea noapte. Vladimir venea zilnic cu schimburi pentru noi, mâncare și tot ce aveam nevoie. Am făcut tot posibilul să rămân puternică pentru ea și să nu pierd laptele. Zilele treceau greu, nopțile și mai greu, dar măcar ea se simțea din ce în ce mai bine.
După cinci zile de tratament, cu o zi înainte să plecăm acasă, au venit rezultatele analizelor: septicemie. Infecția ajunsese în sânge. Urma să mai stăm șapte zile în spital. Alegra trebuia să primească un alt antibiotic conform antibiogramei. Am ascultat vorbele doctorului aproape înghețată. Îmi doream doar să fie ea suficient de puternică să treacă cu bine peste acest hop. După ce a ieșit doctorul din salon, m-am dezmeticit și am realizat că asta înseamnă încă șapte zile fără Zora. Am simțit cum mi se rupe inima în două. Să fii mamă de doi copii și să poți sta doar lângă unul. Am cedat și în sfârșit am plâns. Mă simțeam captivă în acel salon, mă temeam pentru binele puiului meu mic și pentru inima frântă a celui mare.
„Intuiția mi-a spus să plecăm din spital”
Știu prea bine ce înseamnă dorul de mamă. M-am privit în oglindă și am văzut că făcusem o reacție urâtă pe piept, gât și maxilar, ca un fel de erupție. Atunci mi-am dat seama că trebuie să-mi revin, să fiu puternică, pentru că doar așa vom trece cu bine peste. Intuiția mi-a spus să plecăm din spital. Antibioticul trebuia administrat dimineața și seara într-o perfuzie de o oră și ceva, așa că m-am gândit că am putea pleca acasă dacă aș găsi unde să mergem pentru administrarea tratamentului de două ori pe zi.
Vladimir mi-a spus că are încredere în orice decizie aș lua, așa că am dat câteva telefoane și am primit încurajările de care aveam nevoie pentru a merge mai departe. Am fost norocoasă că am reușit să ajung la oamenii care mă puteau ajuta, iar a doua zi, când a venit doctorița care se ocupă de cazul Alegrei și m-a susținut și mi-a spus că așa ar face și ea. Am mers acasă, dar nu a fost deloc ușor. Zora răcise destul de rău între timp și trebuia să am mare grijă de ea. Alegra fiind deosebit de sensibilă în perioada administrării tratamentului. Am mers la tratament în fiecare dimineață și seară șapte zile, iar într-un final rezultatele au ieșit bine”, a scris Alice Cavaleru pe rețelele de socializare.
