Bucharest Design Festival transformă Capitala prin expoziții, instalații și sute de evenimente gratuite. „BDF arată lumii că România nu e doar un loc de unde pleci, ci și un loc de unde vin idei bune”

În perioada 20 mai – 21 iunie, în București, va avea loc Bucharest Design Festival (BDF), un eveniment care-și propune să celebreze designul și rolul acestuia în conectarea orașului cu oamenii. Organizat sub umbrela The Institute, festivalul va reuni, într-un cadru unitar, proiectele populare ale fundației, Romanian Design Week, DIPLOMA Show și Cartierul Creativ, alături de formate și inițiative noi. Timp de o lună de zile, BDF propune cetățenilor sute de evenimente, poziționate în peste 150 de locații din oraș, majoritatea gratuite. „Pe scurt, Bucharest Design Festival își propune să fie liantul între design, oraș și oameni. Ca să dau puțin context, toate proiectele dezvoltate de Fundația The Institute, de-a lungul timpului, susțin industriile creative locale, deoarece credem foarte mult în potențialul lor de a transforma orașul și de a crește calitatea vieții locuitorilor săi”, spune Raluca Mirel, director BDF, pentru Libertatea. 

„România are un potential creativ considerabil”

Ea continuă prin a vorbi despre cum cele trei proiecte de mai sus s-au reunit în formula Bucharest Design Festival, deoarece organizatorii își doresc să aibă o amprentă mai mare în viața culturală a orașului și să articuleze mai clar rolul acestui ecosistem în Capitală. „România are un potential creativ considerabil, pe care însă nu știm întotdeauna să-l creștem și să-l valorizăm pe cât ar merita. Pe de o parte, ediția asta începem un demers întins pe mai mulți ani, prin care ne propunem să aplaudăm creativii români, care prin calitatea proiectelor pe care le semnează, au obținut recunoaștere internațională. Vrem să le celebrăm eforturile și să îi aducem în atenția publicului local, care poate acum îi va descoperi pentru prima oară, pe o parte dintre ei. Ne dorim ca aceste exemple să inspire și să dea încredere vizitatorilor că și la noi se pot întâmpla lucruri bune și importante „ca-n afară”, că și noi avem o semnătură creativă puternică și că ea e o resursă importantă în construirea unei identități la care să vrem să aderăm cu toții, de care să fim mândri și pe care să o considerăm a noastră”, după cum adaugă. 

Referitor la cum organizatorii, în viziunea event-ului, vorbesc despre „designul românesc” ca instrument de construire a identității naționale, Mirel precizează cum nu se referă la un stil unitar sau la o estetică fixă, ci la o sumă de practici și abordări care poartă cu ele autenticitatea contextului în care apar. „Designul dezvoltat aici reflectă inevitabil realitatea locală, felul în care ne raportăm la spațiul în care trăim, la comunități și la resursele pe care le avem. Tocmai de aceea cred că poate deveni un instrument puternic de construire a identității naționale, care cred că se construiește împreună, prin contribuțiile tuturor celor care modelează cultura și scena creativă locală. Doar așa o vom putea simți ca a fiind a noastră. Iar designul poate avea un rol important în conturarea unei imagini în care oamenii să se regăsească și de care să fie mândri”, explică ea.

„Festivalul ne poate face să fim mai conștienți de orașul în care trăim”

-Libertatea: Dacă ne uităm la Bucureștiul de zi cu zi, cum vedeți Bucureștiul în prezent? Care sunt punctele lui forte și ce credeți că ar trebui îmbunătățit concret în oraș?
-Raluca Mirel: Bucureștiul a fost întotdeauna inclus într-o formă sau alta în proiectele noastre, chiar dacă ele nu i se adresau direct. Mereu ne-am uitat la el ca la o sursă de inspirație, dar și ca la un reality check necesar din când în când. În construcția festivalului, ne-am acordat chiar și mai mult timp să ne gândim la oraș și la relația noastră cu el. E un oraș al intersecțiilor și al contrastelor, suntem între est și vest, între vechi și nou, între coerent și contradictoriu și tocmai asta îl face special și magnetic, greu de ignorat. 

Într-o zi normală din viața unui locuitor, sentimentele fluctuează destul de mult, cred, între entuziasm și frustrare, optimism și dezamăgire, așa că probabil percepția poate să difere, în funcție de ora la care ești întrebat ce părere ai despre București. Ce ne dorim să facem prin Bucharest Design Festival este să găsim toate motivele și să creăm toate contextele în care să ne placă orașul. Cred că mai avem puțin până la litere volumetrice în Piața Universității cu „I love Bucharest”, dar dacă ajungem în punctul în care măcar putem fi cu toții de acord că ne place, avem pe ce construi de acolo. Bucureștiul astăzi e viu și are potențialul de a deveni orașul în care simți că aparții sau în care odată ce ai ajuns să îți dorești să rămâi, dar e nevoie de un efort comun al nostru, al tuturor, fie că suntem în sectorul privat sau în cel public, pentru a ajunge acolo.

-Bucureștiul are zone creative și comunități active, dar și probleme evidente: haos urbanistic, clădiri degradate, lipsă de spații verzi. În acest context, cum își propune festivalul să schimbe relația oamenilor cu orașul? Ce credeți că se poate modifica în urma unei astfel de inițiative?
-Pe termen scurt, cred că festivalul ne poate face să fim mai conștienți de orașul în care trăim, să-i înțelegem straturile, potențialul și limitele. Să fim mai conștienți de spațiul public și de faptul că el este al nostru, al tuturor, și că ar trebui să răspundă nevoilor noastre. Să înțelegem cum ne afectează lipsa spațiilor verzi sau a locurilor care să aducă laolaltă comunitatea. Festivalul poate să creeze contexte pentru discuții constructive despre oraș, atât între profesioniști, cât și între vizitatori, poate prezenta exemple de bune practici și aplaudă reprezentanții industriilor creative care fac eforturi susținute pentru a transforma orașul, poate inspira și trezi un sentiment de implicare. 

Pe termen lung, cred că festivalul poate naște colaborări care se pot transofrma în proiecte de impact dedicate orașului, poate face mai vizibile nevoi care trebuie adresate, și poate veni cu soluții constructive pentru ele, creionate de profesioniști în design, arhitectură, urbanism și peisagistică.

„E mai greu să te descurajezi atunci când îți dai seama că nu ești singur”

-Ați ales să activați zone precum Amzei, Grivița sau Brezoianu. De ce aceste locuri? Ce reprezintă ele pentru București și pentru comunitățile din jur?
-În 2017, ne-am uitat la București și la entitățile cultural-creative care-i dau formă și ritm și am delimitat zona pe care am considerat-o cea mai densă și mai activă din punctul ăsta de vedere. Am numit-o Cartierul Creativ și ne-am concentrat de atunci până în prezent să o transformăm într-o rețea de entități care să formeze o comunitate, căreia să îi dăm constant contexte în care să își poată face vizibile inițiativele în afara sferei de specialitate, ai cărei membrii să ajungă pe scene comune, în care să se cunoască și să creeze conexiuni ce pot naște colaborări. Ne-am mai uitat la zonele care compun acest cartier creativ, la importanța lor pentru memoria Bucureștiului, la potențialul de reintegrare urbană și la rolul pe care l-ar putea avea pentru creșterea culturală a orașului. 

Am început cu Piața Amzei, care astăzi a redevenit o destinație pentru bucureșteni, după o perioadă lungă în care a fost mai degrabă un spațiu de trecere. Continuăm cu Calea Griviței și cu Brezoianu, având acum încrederea că lucrurile pot fi transformate, în timp, cu grijă și dedicare, și cu ajutorul unei comunități care își dorește, la fel ca noi, un București în care să se regăsească.

-Festivalul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Ce schimbă concret acest lucru? Și, mai larg, cum ar trebui să arate relația dintre sectorul creativ și instituțiile publice? 
-Pentru noi, acordarea Înaltului Patronaj al Președintelui României reprezintă o recunoaștere a festivalului ca proiect strategic pentru afirmarea identității culturale contemporane locale și ca platformă, prin care creativitatea devine un ambasador cultural al țării. Un eveniment de amploarea Bucharest Design Festival poate avea un impact semnificativ asupra orașului doar printr-o relație strânsă între sectorul creativ și instituțiile publice. Așa l-am și proiectat. 

Încă de la prima ediție, reunește profesioniști din design, artă, arhitectură, mari organizații culturale publice și private, companii internaționale și antreprenori locali, universități vocaționale din țară, organizații profesionale relevante, ambasade și centre culturale străine, comunități și hub-uri creative.

-Cum definim „scena creativă locală”, pe înțelesul tuturor, și cum vine Bucharest Design Festival în întâmpinarea acesteia? Care sunt beneficiile reale pentru oamenii care fac parte din acest ecosistem?
-Scena creativă locală poate suna abstract ca formulare, dar ea se referă la ceva foarte concret: este suma oamenilor care contribuie, singuri sau în echipe mai mici sau mai mari, la felul în care arată și se simte orașul în care trăim, la modul în care funcționează, la ritmul în care se dezvoltă și evoluează. Sunt designerii, arhitecții și artiștii, spațiile culturale, antreprenorii și micile afaceri creative care dau viață orașului. Rolul festivalului este să aducă toate aceste energii împreună și să creeze conexiuni între ele, să le apropie și să le susțină. 

Beneficiile apar atunci când diferiți reprezentanți ai acestei scene ajung să se cunoască între ei și să descopere puncte comune; apoi încep colaborări care pot deveni ulterior proiecte de impact. Și sentimentul că fac parte dintr-o comunitate mai mare decât propriul studio sau propriul domeniu de activitate e un beneficiu important. În domeniile creative există mult entuziasm și multă energie, dar sunt și multe provocări și incertitudini. E mai greu să te descurajezi atunci când îți dai seama că nu ești singur și că poți cere o părere sau o mână de ajutor din când în când.

„Cele mai multe dintre propunerile programului din acest an sunt gratuite”

-Pentru cineva din afara domeniului, designul poate părea un spațiu destul de nișat. Ce v-ar plăcea să înțeleagă publicul larg despre el? Cui se adresează, de fapt, festivalul și cum faceți ca oamenii să nu simtă că este un eveniment „de bulă”?
-Ne-am bucura dacă un vizitator nou ar descoperi, cu ocazia festivalului, că designul nu este deloc o nișă, ci e cât se poate de comun și de prezent în viețile oricăruia dintre noi, indiferent de domeniul din care venim. De la periuța de dinți până la cana în care ne bem cafeaua dimineața, de la ușa de la intrare până la trecerea de pietoni, toate sunt rezultate ale unui proces de design în care cineva a răspuns cât se poate de aplicat unei nevoi reale. 

Designul nu are doar rol estetic, el trebuie să și funcționeze pentru contextul în care a fost conceput. Echilibrul între formă și funcție diferă de rolul pe care îl are un obiect, dacă e mai tehnic sau decorativ. Am căutat intenționat diversitatea în programul festivalului și ne-am asigurat că există conținut interesant atât pentru profesioniști, cât și pentru publicul larg. Evenimentul propune expoziții de arhitectură, design și artă, instalații imersive, intervenții urbane, prezentări, ateliere, tururi ghidate, open doors, târguri, petreceri, lansări de produse și de spații, și multe ocazii de explorare a cartierelor și de petrecere a timpului liber în oraș.

-De ce ar trebui un cetățean obișnuit să vină la festival? Ce poate avea de câștigat?
-Pentru inspirație și poate pentru a descoperi profesioniști locali la care să apeleze în viața de zi cu zi. Va regăsi la BDF arhitecți care îi pot oferi ajutorul în construcția sau amenajarea unei case, va întâlni designeri de mobilier care l-ar putea ajuta să-și completeze ambientul, va remarca designeri vestimentari care i-ar putea îmbogăți garderoba cu piesele lor, va cunoaște noi artiști ale căror lucrări îl vor emoționa, va putea să-și pună pe listă o serie de branduri locale de la care poate cumpăra obiecte de iluminat și produse ceramice, dar și întrerupătoare sau interfoane, în funcție de nevoi. 

Mai poate explora instalațiile imersive ale festivalului sau poate să se bucure de numeroasele petreceri pe care le pregătim. Avem o listă întreagă de propuneri de petrecere a timpului liber în oraș, disponibile pe site sau în aplicație. Sunt șanse mari să descopere activități care se întâmplă chiar în cartierul său, datorită celor peste 150 de organizații care s-au alăturat acestei ediții și care vor organiza evenimente în tot orașul. Cele mai multe dintre propunerile programului din acest an sunt gratuite. 

„Vizibilitatea internațională construiește o imagine despre cine suntem”

-Și pentru că există extrem de multe opțiuni, care pot fi copleșitoare la o primă vedere, cum recomandați ca cei interesați sau curioși să parcugă acest festival și să se bucure de el?
-În primul rând, faptul că festivalul se desfășoară pe durata unei luni întregi, sperăm să relaxeze vizitatorii, care pot să își contruiască programul și spontan, în funcție de cât timp au disponibil într-o zi, și de cum și-ar dori să și-l petreacă. Apoi, atât pe site, cât și în aplicație, avem o serie de filtre pe tipologii, care să facă navigarea evenimentelor mai ușoară. Pagina de Instagram a festivalului mai poate veni în ajutor cu mostre de conținut din program. Frumusețea construcției programului din acest an este că, dacă vii la festival, descoperi și fragmente ale orașului pe care poate nu le știai sau cartiere în care poate nu ai reușit să te plimbi suficient, cât să le cunoști comunitățile creative. Recomandăm plimbări lungi pe traseele propuse de BDF și opriri în spațiile care trezesc interes din stradă.

-Cum se traduce designul pe care îl vedem în expoziții în realitatea orașului? Există proiecte din festival care pot avea un impact direct asupra spațiului urban? 
-Sigur că da. Un exemplu concret din program este expoziția proiectelor înscrise în competiția lansată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, care propune reimaginarea ca spațiu pietonal a străzii Edgar Quinet, cea care separă Universitatea de Arhitectură de Universitatea din București. Propunerea câștigătoare ar putea schimba în bine experiența de zi cu zi a studenților ambelor facultăți.

-Odată cu BDF și evenimentele pe care le adună, România capătă vizibilitate internațională. În ce moduri această recunoaștere ne poate ajuta țara sau cetățenii?
-Vizibilitatea internațională construiește, în timp, o imagine despre cine suntem și ce știm să facem. Când un brand românesc câștigă un premiu internațional, când un arhitect de aici ajunge finalist la EUmies Awards sau când un proiect local ajunge să fie prezentat la o bienală importantă, se întâmplă ceva mai mult decât o recunoaștere individuală. Se sedimentează, treptat, un profil de țară. BDF vrea să contribuie la asta, și reunește într-un singur loc ce e mai bun din scena creativă locală și arată lumii că România nu e doar un loc de unde pleci, ci și un loc de unde vin idei bune. Iar pentru cei de aici, să vadă că e posibil e, uneori, tot ce e nevoie.

„Festivalul se desfășoară o lună întreagă, în peste 150 de locații din oraș” 

-Pentru că trăim în lumea de azi, cu toată instabilitatea din jur, criza economică la activ, anxietatea generalizată și faptul că oamenii se refugiază din ce în ce mai mult în online, poate un astfel de festival să fie un prilej de apropiere și conexiune între oameni? Aveți o miză în direcția asta?
-Da, și e probabil una dintre mizele la care ținem cel mai mult. Festivalul se desfășoară o lună întreagă, în peste 150 de locații din oraș, cu sute de evenimente, majoritatea gratuite. Ne dorim să creăm un pretext de ieșit din casă pentru toți bucureștenii, să exploreze un cartier pe care nu l-au văzut niciodată cu adevărat, să intre într-un studio de arhitectură, să vorbească cu oamenii care fac lucrurile pe care le admiră. Și, uneori, conexiunile cele mai neașteptate se nasc la o expoziție sau la o petrecere într-o curte interioară. Ne bucurăm dacă festivalul devine, pentru unii, și un motiv să se întâlnească față în față. 

-Dacă ar fi să recomandați 3-4 lucruri care nu trebuie ratate, care ar fi acelea și de ce?
-Primul lucru pe care l-aș recomanda e expoziția de deschidere de la Muzeul Cotroceni, BDF Highlights: Branding Romania Through Creativity, care poate fi vizitată pe toată perioada festivalului (20 mai – 21 iunie). Aceasta reunește creativii români care au pus țara pe hartă internațională. E un punct de pornire bun pentru a înțelege ce înseamnă designul românesc în contextul global. 

Expoziția BDF Young de la Muzeul Național de Artă al României, unde foști absolvenți DIPLOMA Show revin cu proiectele de acum, după ani de practică. E interesant să vezi cum a evoluat vocea fiecăruia și cum și-au construit identitatea artistică după absolvire. Recomand de asemenea și traseele și expozițiile din BDF Communities în Amzei, Grivița sau Brezoianu. Vei descoperi instalații urbane și spații activate de comunități. Sunt, probabil, cel mai bun mod de a vedea cum designul se traduce direct în viața cartierului. 

Și nu în ultimul rând, de pe data de 5 iunie, invităm publicul la expozițiile din Clădirea CINA, zona profesională, semnată de Romanian Design Week, unde vom avea expoziții de design de interior și de produs românesc, alături de proiecte premiate de arhitectură și o expoziție de fotografie semnată de Andreea Macri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro