Confesiunea lui Răzvan Simion: „Eu n-am puterea lui Dani să merg să mă dau cu motorul, să fac copil”. Care sunt însă bucuriile sale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Matinalul în vârstă de 41 de ani i-a povestit amicului Damian Drăghici, la podcast, cum i s-a schimbat viața în ultimii doi ani, cu ocazia pandemiei, de nu se mai enervează în trafic, de nu mai este ahtiat după bani și trăiește minunat.
Cuprins:
Răzvan Simion a făcut o serie de confesiuni despre el, bărbatul la 41 de ani, cel din spatele cortinei de la „Neatza”, din studioul Antenei 1, după 14 ani de emisiune. Matinalul a dezvoltat o prietenie aparte cu Damian Drăghici în ultimii 15 ani, astfel că celor doi le-a fost ușor să închege un dialog mai mult decât interesant pe durata podcastului, de aproape două ore, pe care artistul l-a crescut în mediul online.
Zen în trafic
Vedeta din showbiz a povestit cum s-a metamorfozat în ultimii ani, arătând un alt fel de Răzvan Simion. Reșițeanul a explicat că a ajuns să nu se mai enerveze în trafic, reliefând un detaliu zen al personalității sale. „Mă gândesc că degeaba îl înjur, poate a avut și el o zi mai proastă. Preconcepții clasice. M-a claxonat, deci «ba, pe-a mătii!». Dar poate ăla din fața mea are o problemă, poate nu a vrut să-mi taie calea, a fost cu gândul în altă parte și n-a fost atent. Și-așa am ajuns chiar mai repede la destinație, am ajuns mai repede la «verde» fără să mă enervez. Tot ce gândim rău despre altul ni se întoarce! Karma nu întârzie niciodată”, a mărturisit Răzvan.
„Consideram că gusturile mele sunt cele mai bune”
Simion a relatat cum și-a schimbat viața, ajungând la o stare de bine personală. „Acum doi ani nu știam cine sunt, eram într-o zbatere continuă, nu puteam să mă văd din afară. Acum, sunt un trecător, sunt bine în relația cu ceilalți. Înțeleg că libertatea mea se termină acolo unde începe libertatea ta. Înainte, dacă nu-mi plăcea muzica pusă de unii la petreceri, îl dădeam la o parte și-i puneam muzica mea! Consideram că gusturile mele sunt cele mai bune. Nu mai iertăm, nu mai tolerăm, nu ne mai punem în pantofii celuilalt”, a spus matinalul.
Un alt fel de Bali
Un sejur în exotica insulă Bali, dar în zona de ashram, de lăcașuri de cult al religiei budiste, și-a schimbat percepțiile. „Am învățat să mă bucur de călătorie, în viață, când oi ajunge, oi ajunge! Înainte, aveam un sistem de dezvoltare pe orizontală, să am evenimente, să fac bani din aia, să mai iau și trei firfirei, , să am case, să fac excursii, să trăiesc într-o lume a abundenței și a luxului. Da, nu poți trăi din ce-ți dă pământul, în vârf de munte, cu două capre. Revelator a fost Bali pentru mine. Nu zona de «bunți-bunți» de la malul mării, ci unde sunt ashram-urile. Oamenii aveau o energie specială. Simțeai că sunt deschiși, săraci - 150 de euro câștigă bine, ceva îngrozitor!, dar cu o bucurie mare de a trăi. Știi o grămadă de oameni superplini de bani, dar supernefericiți. Am cât să trăiesc fericit. Am început să acumulez pe verticală”, s-a confesat Răzvan.
„N-am puterea lui Dani”
Și pandemia i-a oferit aspecte pozitive în viață, cu toate privațiunile epocii. „Cele peste 1001 pasiuni dinaintea pandemiei era să fugim de noi! Ne-am smintit, nu mai avem răbdare cu noi, cu copiii noștri, cu cei din jur. Pandemia ne-a unit, apoi ne-a dezbinat, există hate în fiecare postare. La chimie dădeai foaia goală la lucrare, acum știi formulele din care sunt alcătuite vaccinurile! Fac lucrurile mai bine acum. Citesc mai mult. Vreau să fiu fericit! Fac lucruri care mă fac fericit. Și pot să adorm noaptea fără melatonină, că nu mă ia somnul. Pot să am momentele mele de introspecție, zâmbind că mă gândesc la ceva bun. Dorm, dar dorm bine. Citesc mai mult, iubesc mai mult. Sunt consumator de filme proaste, vorba lui Mărgineanu «cărți cu bătăi». Altfel, cum ai aprecia filmele bune?! Eu n-am puterea lui Dani să merg să mă dau cu motorul, să fac copil, să am restaurante, cafenele, eu am toleranță mică la oboseală!”, a mai spus el, comparativ cu colegul și prietenul Dani Oțil.
