9 mai – Ziua Europei: ce este „declarația Schuman” și cum a influențat Europa

 2 comentarii
Ziua Europei - 9 Mai

În fiecare an, pe 9 mai, toți europenii sărbătoresc pacea, unitatea și valorile comune în Europa. Această zi marchează aniversarea momentului istoric în care a fost rostită ceea ce a rămas înscrisă în istoria construcţiei europene drept „Declarația Schuman”.

Prin această declarație se propunea ideea unei noi forme de cooperare politico-economică între Franţa şi Germania în vederea eliminării rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia avea să fie luată de către Consiliul European la Milano, în 1985. „Declarația Schuman” este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi.

Dincolo de această semnificaţie, această dată marchează şi ziua în care a fost câștigată independenţa României față de Imperiul Otoman, în urmă cu 146 de ani, precum şi ziua în care a luat sfârşit cel de-Al Doilea Război Mondial.

„Declarația Schuman”, piatra de temelie a Uniunii Europene

La patru ani de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 5 mai 1949, a fost fondat Consiliul Europei. Acesta avea să fie un prim pas către înființarea alianței care este cunoscută astăzi de toată lumea drept Uniunea Europeană.

Anul următor, pe 8 mai, în gara Metz se urca într-un tren cu destinația Paris ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman. Peste câteva ore, acesta avea să ia cuvântul în timpul unui summit care a avut loc în capitala Franței, prilej cu care avea să prezine o propunere revoluționară prin care avea să aducă pacea în Europa. Politicianul din Hexagon propunea crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) prin intermediul unui plan care urmărea integrarea resurselor de cărbune și de oțel ale Franței, Germaniei și altor state europene importante.

Scopul acestui plan era acela de a promova cooperarea economică, de a asigura pacea la nivel continental și de a înlătura consecințele dezastruoase ale celui de-Al Doilea Război Mondial, care se încheiase de cinci ani. Cu alte cuvinte, Schuman propunea plasarea producţiei de cărbune şi de oţel sub controlul unei autorităţi comune, evitând astfel izbucnirea unui nou conflict militar între naţiunile Europei, potrivit site-ului Europa.eu.

Practic, țările europene erau hotărâte să găsească modalităţi prin care să fie evitată declanșarea unui alt război. Au ajuns la concluzia că prin punerea în comun a producţiei de cărbune şi oţel (conform Declaraţiei), un eventual război între Franţa şi Germania, rivali istorici, „ar fi nu numai de neconceput, ci şi imposibil din punct de vedere material”.

De ce a fost aleasă data de 9 mai Ziua Europei

Declaraţia rostită de Schuman descria un plan ambiţios pentru a asigura pacea pe termen lung în Europa de după război. În „Declarația Schuman” se spune, între altele, că „pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o ameninţă”.

De asemenea, Robert Schuman spunea atunci că „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”. În ceea ce privește integrarea resurselor, ministrul francez de externe era convins că „punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor”.

Planul lui Schuman a fost foarte bine primit și a marcat începutul procesului de integrare europeană. În aceste condiții, ziua de 9 mai 1950 este considerată a fi momentul în care s-au pus bazele Uniunii Europene de astăzi. Prin această inițiativă, statele europene au recunoscut importanța cooperării și integrării în vederea construirii unei Europe unite și pacifiste.

Cum a fost înființată Uniunea Europeană

De atunci, în fiecare an la 9 mai se serbează Ziua Uniunii Europene pentru a marca istorica declaraţie făcută de ministrul francez de externe Robert Schuman.

„Declaraţia Schuman” a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului – Belgia, Olanda și Luxemburg – şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris. Acesta instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între cele cinci state. Acestea aveau să semneze, la 25 martie 1957, tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

De-a lungul anilor, Uniunea Europeană s-a dezvoltat și a evoluat într-o organizație complexă, cu multiple instituții și state membre. Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, alte zece țări: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria. România s-a alăturat şi ea acestei mari familii europene la data de 1 ianuarie 2007, împreună cu Bulgaria. Ulterior, a aderat și Croația. În momentul de față, Uniunea Europeană are 27 de state membre.

Ziua de 9 mai are triplă semnificație pentru români

Pentru poporul român, ziua de 9 mai are o multiplă semnificaţie. Dincolo de faptul că este Ziua Europei, această dată reprezintă alte două borne importante în istoria țării noastre.

Astăzi, România aniversează 146 de ani de la câștigarea independenţei faţă de Imperiul Otoman. În această zi, în anul 1877, ministrul de externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, rostea în plenul parlamentului următoarele cuvinte: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare!”. A doua zi, pe 10 mai, independenţa era votată în unanimitate de către camerele reunite, după care domnitorul țării, Carol I de Hohenzollern, a promulgat legea, care a fost publicată în Monitorul Oficial. Anul următor, Tratatul de pace de la San Stefano consfințea recunoașterea oficială a independenței României. Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a eforturilor clasei politice de atunci și ale armatei. Câștigarea independenței a reprezentat o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane, pe de-o parte, iar pe de altă parte, un moment de cotitură în istoria României, care avea să marcheze începutul unei noi ere de dezvoltare și de progres.

La mai bine de jumătate de secol, tot într-o zi de 9 mai, soldații români şi cei din trupele aliate trăiau imensa bucurie a victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial. Trupele aliate obţineau victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european. Semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste însemna capitularea celui de-al treilea Reich și, implicit, încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale.

Ziua Europei nu se limitează doar la Uniunea Europeană

Ziua Europei este sărbătorită pe întregul continent prin diverse evenimente și activități. În multe țări, clădirile publice și monumentele sunt iluminate în culorile steagului Uniunii Europene, albastru și galben. De asemenea, sunt organizate parade, expoziții, concerte, dezbateri și activități educative pentru a promova valorile europene și pentru a consolida sentimentul de apartenență la o comunitate europeană.

În același timp, Ziua Europei reprezintă o ocazie de a celebra realizările și valorile comune ale Uniunii Europene. Aceasta marchează, totodată, consolidarea procesului de cooperare și de integrare europeană, care a dus la crearea unei piețe comune, adoptarea monedei euro și dezvoltarea politicilor comune în domenii ca mediul, drepturile omului, educație, cercetare și inovație.

Trebuie să știi că Ziua Europei nu se limitează doar la UE. Ziua de 9 mai este sărbătorită și în alte țări care nu sunt membre ale Uniunii. Asta simbolizează deschiderea și dorința de colaborare cu toate statele europene, indiferent dacă sunt sau nu sunt membre UE. Ziua Europei reprezintă un moment de solidaritate și de unire a popoarelor europene în fața provocărilor comune și reafirmă aspirația spre o Europă unită și înțelegeri reciproce.

De asemenea, Ziua Europei marchează și angajamentul Uniunii Europene față de protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice. UE a adoptat de-a lungul timpului o serie de politici și de măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea energiilor regenerabile, gestionarea durabilă a resurselor naturale și protecția biodiversității. Prin politica de mediu, țările membre ale UE își propun să asigure un viitor durabil pentru generațiile viitoare și să contribuie la eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice.

Realizările Uniunii Europene

Ziua Europei reprezintă, în primul rând, un simbol al unității și păcii în Europa. Aceasta evidențiază importanța cooperării între statele europene și promovează valorile fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană: democrația, drepturile omului, egalitatea, diversitatea culturală și solidaritatea.

Una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene este crearea unei piețe comune, care facilitează libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor între statele membre. Aceasta a dus la dezvoltarea economică și la creșterea nivelului de trai în regiune. În plus, Uniunea Europeană promovează coeziunea economică și socială prin fondurile structurale și de coeziune, care susțin regiunile mai puțin dezvoltate și sprijină proiecte de infrastructură, educație și cercetare.

Un alt aspect important al Uniunii Europene este promovarea drepturilor omului și a valorilor democratice. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene protejează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor europeni, asigurând egalitatea, justiția și statul de drept. Uniunea Europeană susține și promovează democrația și buna guvernare în statele membre, fiind implicate în monitorizarea proceselor electorale și în acordarea sprijinului pentru consolidarea instituțiilor democratice.

De unde vine, de fapt, numele Europa

Originea numelui „Europa” i-a intrigat pe istorici și cercetători de secole. Mult timp s-a crezut că denumirea continentului provine direct din mitologia greacă și este legată de povestea prințesei feniciene Europa și a zeului Zeus.

Legenda spune că Zeus a văzut-o pe frumoasa prințesă în timp ce se scălda în mare și a fost atât de fermecat de ea, încât s-a transformat într-un taur alb, blând și impunător. Europa s-a apropiat fără teamă de animal, iar când s-a urcat pe spatele lui, Zeus a fugit cu ea peste mare până pe insula Creta. Acolo, cei doi ar fi avut trei copii.

Totuși, istoricul grec Herodot nu era convins că această poveste are legătură cu numele continentului. În scrierile sale, el afirma că nimeni nu știe cu adevărat de unde provine denumirea „Europa”.

În Antichitate, grecii împărțeau lumea cunoscută în trei mari regiuni: Europa, Asia și Libya, numele folosit atunci pentru nordul Africii. Mai târziu, această împărțire a fost preluată și de geograful Ptolemeu, în secolul al II-lea d.Hr., în celebra sa lucrare despre harta lumii.

De-a lungul timpului au apărut mai multe teorii despre originea numelui Europa. Una dintre cele mai cunoscute pornește din limba greacă veche. Potrivit acestei interpretări, numele ar proveni din combinarea cuvintelor „eurys”, care înseamnă „larg”, și „ops”, tradus prin „față” sau „ochi”. Astfel, Europa ar putea însemna „cea cu privire largă” sau „pământul întins”, o referire la întinderile vaste văzute de marinarii greci.

O altă teorie duce originea numelui în Mesopotamia antică. Cercetătorii fac legătura cu termenul akkadian „erebu”, care înseamnă „apus”. Din perspectiva popoarelor din Orient, Europa era locul unde apunea soarele, adică vestul. În opoziție, cuvântul „asu”, care înseamnă „răsărit”, ar fi stat la baza numelui Asia.

Există și interpretări mitologice mai vechi, potrivit cărora Europa ar fi fost o divinitate marină, una dintre Oceanide, nimfele apelor din mitologia greacă. Chiar dacă numele continentului este folosit de mii de ani, adevărata sa origine rămâne și astăzi un mister.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentarii (2)
  • Avatar comentarii

    dante69 08.05.2026, 11:59

    O zi de sărbătoare pentru lumea a treia. Aici se ravarsa excedentul lor demografic.

  • Avatar comentarii

    mdionis 08.05.2026, 17:56

    Ziua oficială a Independenței României a fost de la bun început 10 mai, data promulgării legii devenită ulterior Ziua Regală, nu 9 mai dată la care Kogălniceanu a făcut un anunț semeț în Parlament. În lumea Occidentală, armistițiul din 1945 se sărbătorește pe 8 mai, în URSS și apoi în Rusia a rămas versiunea 9 mai, dată la care au dat cu pixul și sovieticii. Comuniștii au pus totul pe 9 Mai ca să facă uitată sărbătorirea regalității și ca să se alăture tovarășului Stalin în lupta împotriva Occidentului putred. După cum se observă, la peste 35 de ani de la căderea oficială a comunismului în *.ro, versiunea comunistă de sărbătorire multiplă pe 9 Mai este încă în vogă printre jurnaliști ceea ce arată că propaganda a dat roadele scontate. Mai lipsea doar să ni se amintească că și mărețul Partid al marilor mase de oameni ai muncii s-a înființat în această zi minunată de mai.

ALTE ȘTIRI
Un autobuz STB, în timp ce stă în stație la Piața Universității
8 sept.
Tribunalul București a aprobat cererea de intrare în insolvență a STB. Ciprian Ciucu a cerut acest lucru încă din iulie
Testele PISA arată că peste 50% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional la Matematica
8 sept.
Reacția lui Nicușor Dan când a aflat că testele PISA arată că peste 50% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional la Matematică
MONDEN
Radu Isac şi Eduard Hordilă la Asia Express 2026 | Foto: Antena 1
8 sept.
Cine este Radu Isac de la Asia Express 2026. Concurentul face echipă cu Eduard Hordilă
Bernie Ecclestone | Foto: Getty Images
8 sept.
Motivul pentru care Bernie Ecclestone a fost reținut la 95 de ani, imediat după ce a coborât din avionul său privat
POLITIC
Petre Pârvu, primarul PSD din Zimnicea, riscă să rămână fără funcție după 26 de ani Sursă foto: Liber în Teleorman.
8 sept.
Petre Pârvu, cel mai longeviv primar PSD din Teleorman, riscă să-și piardă mandatul după 26 de ani din cauza noii legi ANI
consultari-cotroceni-psd-nicusor-dan-formare-guvern8
8 sept.
Saga noului premier. Nicușor Dan și partidele cântă pe voci diferite. Cum e păsuit Grindeanu de la înscăunarea la Palatul Victoria
Ultimele știri
00:48
Kelemen Hunor recunoaște că Luca Niculescu este o variantă de premier: „Am discutat despre ce majorități posibile și chiar imposibile pot fi create”
8 sept.
Doi români au fost prinși la Ibiza după ce au furat bijuterii de 17.100 de euro și le-au ascuns în scutecul bebelușului
8 sept.
Şeful CNAS, despre problemele platformei e-SănătateaMea: „Nu ne permitem să ne jucăm”
8 sept.
Un sejur la mare în 2026 i-a costat pe români, în medie, 3.700 de lei, potrivit unui nou raport. Topul stațiunilor de pe litoral, dominat de Saturn și Jupiter
TRENDING
8 sept.
Rusul acuzat de SRI și DIICOT că a filmat baze militare folosite de aliaţii NATO în România a fost arestat preventiv
8 sept.
Drona care a survolat 5 județe din România s-a prăbușit în Republica Moldova și a provocat un incendiu
Exclusiv
8 sept.
O hotărâre CJUE din cazul unui primar PSD i-ar putea salva mandatul lui Fritz. Avocatul Tudor Chiuariu, care a obținut decizia: „Este valabilă și foarte actuală”
8 sept.
Horoscop 9 septembrie 2026. Peștii privesc cu îngăduință zbaterile unor apropiați și învață din ceea ce trăiesc ei ce să nu facă
Chiriașii germani își pun panouri solare pe balcon. Sursă foto: Profimedia.
8 sept.
Germanii își pun panourile solare pe balcon pentru că stau în chirie și au inventat un cuvânt pentru asta
O navă de croazieră mare, albă și modernă, plutește pe suprafața unei mări de un albastru intens sub un cer parțial noros. Silueta impunătoare a vasului domină peisajul marin, sugerând un moment de odihnă sau ancorare în larg.
8 sept.
O companie de croaziere interzice rățuștele de cauciuc, după ce turiștii au început să le ascundă la bord: „Ne scot din minți”
Un dentist examinează dinții unui pacient într-o clinică modernă
8 sept.
Turismul medical câștiga teren în Albania, unde tot mai mulți europeni călătoresc pentru intervenții dentare. Un implant costă de patru ori mai puțin decât în alte țări
gondola sinaia, cota 1400-2000
8 sept.
Gondola Sinaia a fost oprită pe termen nelimitat după ce un pilon de susținere s-a deplasat. Primarul Vlad Oprea acuză lucrările de la un hotel din apropiere
Un bărbat din Marea Britanie a executat 20 de ani de închisoare după ce a furat un telefon Nokia. Sursă foto: Getty Images.
8 sept.
Un bărbat a executat 20 de ani de închisoare după ce a furat un telefon Nokia: „Au aruncat cheia și au uitat de el”
Vitraliu cu Scena Nașterii Domnului Sursa foto: Shutterstock
7 sept.
Sfânta Maria Mică sau Nașterea Maicii Domnului, sărbătorită pe 8 septembrie - tradiții și superstiții
Ce nume se serbează de Sfânta Maria - Icoană reprezentând-o pe Sfânta Maria cu Pruncul.
5 sept. 2025
Ce nume se serbează de Sfânta Maria. Cui spunem „La mulți ani”
Cum faci conserve de roșii pasate pentru iarnă. Rețeta simplă, pas cu pas. Sursă foto: Shutterstock
7 sept.
Cum faci conserve de roșii pasate pentru iarnă. Rețeta simplă, pas cu pas
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan. Sursă foto: Shutterstock
4 sept.
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan
Există dovezi științifice privind utilizarea țigărilor electronice pentru renunțarea la fumat. Fotografie cu caracter ilustrativ. Foto: Getty Images.
8 sept.
Schimbare de abordare în renunțarea la fumat: pacienții nu ar mai trebui să eșueze cu alte metode înainte de a încerca țigara electronică
Augustin Zegrean
8 sept.
„Nu avea ce să caute acolo”. Augustin Zegrean, fost președinte CCR, reacționează dur în cazul zborului privat în Mykonos al judecătorului Cristian Deliorga
Jurnalista Sorina Matei, propusă de AUR, preia șefia TVR. Sursă foto: Facebook /Sorina Matei.
8 sept.
Sorina Matei, propusă de AUR, a fost votată șefă interimară la TVR. Răzvan Dincă preia conducerea SRR
Cristian Deliorga
8 sept.
Judecătorul Deliorga, în completul CCR care i-a permis lui Daraban un nou mandat. Apoi, zbor privat plătit de CCIR
Nicușor Dan cu ambele brațe ridicate
8 sept.
România perplexă
Bancnote euro
8 sept.
8 din 10 IMM-uri din România n-au cerut niciun credit în ultimul an: cele mai puţine împrumuturi din UE, dar firme printre cele mai îndatorate
Arhiva foto
8 sept.
O victorie destul de colosală
Doi pensionari beau la o masa
4 sept.
Ai devenit pensionar în România? Învață să înjuri, să votezi și să supraviețuiești!