Livetext Război în Iran, ziua 71. Rezervele globale de petrol se diminuează într-un ritm fără precedent

Fostul asistent al secretarului de stat american, Mark Kimmitt, susține că realitatea economică forțează Washingtonul să își reechilibreze fundamental relația cu regiunea Golfului, pe fondul unei datorii naționale care depășește acum cheltuielile pentru apărare, potrivit Al Jazeera.

Invocând „Regula lui Ferguson”, Kimmitt avertizează că propunerea unui buget militar de 1,5 trilioane de dolari va adânci și mai mult deficitul, într-un moment în care relațiile regionale sunt tensionate de poziția hegemonică a Iranului, bazată mai degrabă pe presiuni și amenințări decât pe respect reciproc.

Potrivit experților de la Gulf International Forum, Iranul a identificat controlul traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz ca fiind principalul său atu strategic, depășind în importanță deținerea unui arsenal nuclear.

Strategia Teheranului vizează utilizarea acestei rute comerciale vitale pentru a constrânge Statele Unite să revină la status quo-ul de dinaintea conflictului și pentru a extrage compensații economice de la statele din Golf, oferind în schimb restabilirea siguranței navigației necesare economiilor regionale.

Ministerul Apărării de la Londra a confirmat sâmbătă trimiterea navei HMS Dragon în Orientul Mijlociu, ca parte a unui plan defensiv menit să asigure libertatea de navigație și operațiunile de deminare în Strâmtoarea Hormuz. Misiunea, coordonată împreună cu Franța, vizează consolidarea unei coaliții multinaționale capabile să securizeze apele teritoriale într-un context regional tensionat, invitând totodată și alți parteneri internaționali să se alăture acestui efort de protecție maritimă.

Conform unui raport Bloomberg, rezervele globale de petrol se diminuează într-un ritm fără precedent, cu o scădere estimată de Morgan Stanley la aproape 270 de milioane de barili în doar două luni de conflict. Această reducere masivă a stocurilor limitează drastic marja de manevră a industriilor și guvernelor în fața perturbărilor de flux din Orientul Mijlociu, într-un context în care peste un miliard de barili au fost deja afectați de la începutul ostilităților din februarie.

Deși conflictul declanșat în februarie a evoluat rapid, președintele Donald Trump păstrează aceleași puncte de discuție, insistând pe controlul total al SUA și pe iminența unui acord. În ciuda prelungirii armistițiului, lipsa unor negocieri concrete pentru o înțelegere extinsă ridică semne de întrebare cu privire la acuratețea asigurărilor venite de la Casa Albă.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat că Europa rămâne ferm angajată în menținerea funcționalității NATO, deși divergențele cu Washingtonul s-au acutizat pe fondul refuzului liderilor europeni de a susține militar conflictul împotriva Iranului. În ciuda acestor fisuri, Merz insistă că oprirea programului nuclear iranian rămâne un obiectiv strategic comun care trebuie să garanteze supraviețuirea alianței transatlantice.

Prețurile globale la alimente au crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, a declarat vineri Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO), deoarece conflictul din Orientul Mijlociu a alimentat îngrijorările globale privind aprovizionarea și a împins în sus costul îngrășămintelor.

Prețurile cerealelor, uleiului vegetal și cărnii au crescut toate, deși prețurile la produsele lactate și zahărului au scăzut, potrivit indicelui prețurilor la alimente al FAO, care urmărește un coș de produse alimentare comercializate la nivel internațional.

„În ciuda perturbărilor legate de criza din Strâmtoarea Ormuz, sistemele agroalimentare globale continuă să dea dovadă de rezistență”, a declarat economistul-șef al FAO, Máximo Torero. „Prețurile la cereale au crescut doar moderat până acum, susținute de stocuri relativ puternice și de aprovizionarea adecvată din sezoanele anterioare.”

FAO a declarat că se așteaptă ca aprovizionarea globală cu cereale să se mențină până în 2026, producția fiind estimată să crească cu 6% față de anul precedent, dar incertitudinea cu privire la producția de grâu de anul viitor rămâne, deoarece închiderea Strâmtorii Hormuz duce la creșterea costurilor energiei și îngrășămintelor.

Șase persoane sunt dispărute după ceea ce oficialii iranieni au descris ca fiind un atac american „asupra navelor de pescuit și de marfă iraniene” în Golful Persic.

Atacurile „avioanelor de război americane” au avut loc în apropierea portului omanez Khasab, în ​​partea de sud a strâmtorii Ormuz, potrivit guvernatorului orașului Bandar-e-Lengeh, Fawad Moradzadeh.

Mai multe persoane au fost duse la spital în Khasab, a spus el.

CNN contactează armata americană pentru comentarii cu privire la această afirmație.

Armata americană a declarat vineri că a tras asupra a două petroliere sub pavilion iranian care încercau să ocolească blocada americană în curs, scoțându-le din funcțiune în timp ce încercau să intre într-un port iranian din Golful Oman, a declarat vineri Comandamentul Central al SUA.

„O navă F/A-18 Super Hornet a Marinei SUA, de pe USS George H.W. Bush (CVN 77), a scos din uz ambele petroliere după ce a tras muniții de precizie în coșurile lor de fum, împiedicând navele neconforme să intre în Iran”, se arată în comunicatul de presă de pe X. Petrolierele scoase din uz au fost M/T Sea Star III și M/T Sevda.

Scoaterea din uz a celor două petroliere are loc după ce SUA au efectuat joi atacuri asupra mai multor ținte iraniene, în ceea ce Comandamentul Central a declarat a fi un răspuns la atacurile Iranului asupra navelor de război americane din Strâmtoarea Hormuz.

Foarte puține nave maritime trec prin strâmtoare, potrivit site-urilor de urmărire maritimă, deoarece atât Iranul, cât și Statele Unite exercită blocade în sau în apropierea căii navigabile.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a interacționat cu omologii săi din mai multe țări pentru a transmite poziția Iranului cu privire la discuțiile de pace cu SUA, a declarat Hamid Reza Gholamzadeh, directorul Diplohouse, un think tank cu sediul la Teheran.

Araghchi se afla la Beijing cu o săptămână înainte de vizita programată a președintelui american Donald Trump în capitala chineză. „Araghchi, desigur, dorește cooperarea chinezilor”, a declarat el pentru Al Jazeera.

„Există blocada importurilor de către americani și rutele maritime”, a spus Gholamzadeh. Și, a adăugat el, Iranul se coordonează cu chinezii în ceea ce privește vânzarea de petrol, inclusiv a barilurilor care se află deja în apele internaționale.

Ministrul iranian Araghchi a discutat, de asemenea, despre situația din Strâmtoarea Ormuz și despre metodele pe care Teheranul le-a spus anterior că ar trebui puse în aplicare pentru a controla traficul și a asigura securitatea, a adăugat Gholamzadeh.

Federația Iraniană de Fotbal (FFIRI) a declarat că echipa națională masculină va participa la Cupa Mondială din 2026, în această vară, dar a cerut ca gazdele comune, Statele Unite, Mexic și Canada, să accepte condițiile sale, pe fondul războiului americano-israelian împotriva țării.

Apelul vine după ce Canada i-a refuzat intrarea șefului federației luna trecută, în fața Congresului FIFA, din cauza legăturilor sale cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), brațul ideologic al armatei iraniene, pe care l-a desemnat drept grupare „teroristă” în 2024.

Prezența Iranului la turneu, care va avea loc între 11 iunie și 19 iulie, a fost învăluită în incertitudine de la izbucnirea războiului împotriva Iranului în februarie.

„Cu siguranță vom participa la Cupa Mondială din 2026, dar gazdele trebuie să țină cont de preocupările noastre”, a declarat FFIRI pe site-ul său oficial. „Vom participa la turneul Cupei Mondiale, dar fără nicio renunțare la credințele, cultura și convingerile noastre.”

Președintele FFIRI, Mehdi Taj, a declarat vineri la televiziunea de stat că Teheranul are 10 condiții pentru a participa la spectacolul global, solicitând asigurări cu privire la tratamentul acordat țării. Condițiile includ acordarea vizelor și respectarea personalului echipei naționale, a drapelului echipei și a imnului național pe durata turneului, precum și cerințe de securitate ridicată pe aeroporturi, hoteluri și pe rutele către stadioanele unde vor juca.

Agenția Centrală de Asigurări din Iran a anunțat că resursele pentru a plăti vehiculele avariate în războiul dintre SUA și Israel vor fi disponibile în curând.

Reprezentanții Companiei Centrale de Asigurări și ai Iran Insurance au estimat că aproximativ 30.000 de mașini au fost avariate.

Daune sub 30 de milioane de tomani au fost plătite în ultimele săptămâni, au menționat oficialii, adăugând că cazurile de daune care depășesc această cifră vor fi procesate în viitorul apropiat.

Exporturile de aluminiu ale Chinei au crescut cu 15% în aprilie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, deoarece războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului menține Strâmtoarea Ormuz practic închisă, iar aprovizionarea globală cu bunuri este limitată.

Agenția de știri Reuters raportează creșterea exporturilor pe baza datelor vamale publicate sâmbătă, menționând că exporturile de aluminiu brut și produse au fost de 598.000 de tone metrice în aprilie, iar livrările de la începutul anului au atins 2,05 milioane de tone.

Analiștii au prognozat un an puternic pentru exporturile de aluminiu chinezești datorită impactului războiului asupra Iranului.

Creșterea exporturilor Chinei a luat avânt, de asemenea, pe măsură ce fabricile s-au grăbit să facă față unui val de comenzi din străinătate de la cumpărători care doresc să stocheze componente, pe fondul temerilor că războiul ar putea duce și mai mult la creșterea costurilor globale ale materiilor prime.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său din Emiratele Arabe Unite, șeicul Abdullah bin Zayed bin Sultan Al Nahyan, au purtat o convorbire telefonică pentru a discuta probleme regionale în contextul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Moscova.

„Discuția s-a concentrat pe situația din jurul Strâmtorii Ormuz, inclusiv pe deliberările pe această temă la ONU”, se arată în comunicat.

„Partea rusă a subliniat necesitatea concentrării pe sprijinirea eforturilor de negociere în curs dintre Iran și SUA”, a adăugat acesta.

Potrivit ministerului, Moscova și-a reafirmat poziția conform căreia perspectivele de stabilizare nu trebuie să fie puse în pericol de reluarea ostilităților, care ar provoca victime civile și ar deteriora infrastructura civilă atât în ​​Iran, cât și în țările vecine.

„Miniștrii de Externe au convenit să rămână în contact și să lucreze pentru alinierea abordărilor tuturor părților implicate în căutarea unei soluții pe termen lung și durabile”, a concluzionat comunicatul.

Într-o postare satirică de pe X, ambasada Iranului în Africa de Sud a batjocorit publicarea de către Departamentul Apărării al SUA a unor dosare clasificate anterior despre obiecte zburătoare neidentificate (OZN), în urma unui ordin al lui Donald Trump, spunând că președintele a vrut să „deturneze atenția publicului de la războiul împotriva Iranului”.

Trump will soon release information about unidentified flying objects (UFOs) in order to divert public attention away from the war against Iran. pic.twitter.com/Xnjw158M23
— Iran Embassy SA (@IraninSA) May 8, 2026
 

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la schimbul de focuri raportat între Iran și Statele Unite în Strâmtoarea Hormuz, a declarat purtătorul său de cuvânt.

„El subliniază că acesta este un moment critic pentru dezescaladare și îndeamnă toate părțile să dea dovadă de maximă reținere pentru a evita o nouă escaladare”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt Stephane Dujarric.

Guterres face apel la toate părțile să se abțină de la acțiuni „care ar putea duce la o nouă escaladare sau ar putea submina eforturile diplomatice în curs”, a spus Dujarric.

Între timp, ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, în scrisorile de vineri adresate Consiliului de Securitate al ONU, și Guterres au declarat că consecințele acțiunilor recente ale SUA în Golful Persic și Strâmtoarea Hormuz „ar putea fi catastrofale” și se vor extinde mult dincolo de Orientul Mijlociu.

El a cerut secretarului general și Consiliului de Securitate să îndemne SUA „să își respecte obligațiile în temeiul dreptului internațional și să se abțină de la alte acțiuni provocatoare”.

Imagini satelit analizate de AP dezvăluie o pată de petrol uriașă, de aproximativ 70 de kilometri pătrați, lângă terminalul iranian de petrol Kharg din Golful Persic. Windward AI estimează că s-au scurs deja 80.000 de barili, scurgerea fiind activă de marți.

Cauza rămâne incertă (defecțiune sau atac), însă Pentagonul neagă legătura cu ultimele sale lovituri. În timp ce experții avertizează că zona de război împiedică ecologizarea și pata ar putea atinge țărmurile EAU sau Qatar, Greenpeace speră că poluarea se va dispersa în larg, limitând impactul asupra habitatelor marine sensibile.

Generalul american în retragere Mark Kimmitt spune că Statele Unite s-au confruntat din punct de vedere istoric cu dificultăți în „războaie de rezistență”, precum cele din Vietnam și Afganistan, iar conflictul actual cu Iranul este un scenariu similar.

„Armata Statelor Unite nu a înțeles cu adevărat cum să poarte un război de rezistență și este regretabil. Noi o numim «eroarea numărării cadavrelor». Noi credeam în Vietnam, cu cât ucizi mai mult, cu atât vei câștiga mai mult”, a declarat Kimmitt pentru Al Jazeera.

„Dar vedem același lucru aici în modul în care luptăm împotriva Iranului. Credem că, cu cât distrugem mai multe lansatoare de rachete, cu cât scufundăm mai multe nave, cu atât sunt distruse mai multe unități militare, că unele dintre aceste distrugeri vor duce cumva la victorie – și pur și simplu nu s-a întâmplat asta.”

Întrebat de ce SUA nu învață lecții din războaiele sale din Vietnam și Afganistan, Kimmitt a răspuns: „Și eu mă întreb asta”.

Referitor la impasul actual dintre Iran și SUA în ceea ce privește negocierile de pace, el a adăugat: „De un lucru sunt sigur: fie ne vom întoarce la masa negocierilor, fie ne vom întoarce la luptă”.

Iranul analizează o nouă propunere de pace trimisă de Statele Unite pentru a pune capăt conflictului, în ciuda schimburilor de focuri care au avut loc joi în Strâmtoarea Ormuz. Conform Al Jazeera, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a declarat că documentul este în curs de examinare, dar oficialii de la Teheran consideră că între părți încă există diferențe majore.

Ce prevede propunerea SUA?

Presa americană a relatat că Washington a transmis Iranului un document cu 14 puncte la începutul săptămânii. Acesta solicită Teheranului să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare și să oprească îmbogățirea uraniului pentru cel puțin 12 ani. De asemenea, Iranul ar trebui să predea un stoc de aproximativ 440 kg de uraniu îmbogățit la 60%.

În schimb, Statele Unite ar ridica treptat sancțiunile, ar debloca miliarde de dolari din activele iraniene înghețate și ar retrage blocada navală asupra porturilor iraniene. Totodată, ar urma ca ambele părți să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în termen de 30 de zile de la semnarea acordului.

Această propunere vine după ce Iranul a transmis, prin intermediul Pakistanului, un alt plan de pace cu o săptămână în urmă. Înainte de aceasta, pe 25 martie 2026, SUA propusese un acord de 15 puncte pentru o încetare a focului de o lună, dar Iranul l-a respins, având temeri că Statele Unite și Israelul ar putea lansa noi atacuri.

Reacția Iranului

Până în acest moment, Iranul nu a răspuns oficial. Însă, liderii iranieni au criticat propunerea. Deputatul Ebrahim Rezaei a descris documentul ca fiind mai „degrabă o listă cu ce-și doresc americanii decât o ofertă realistă”. La rândul său, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a ironizat informațiile conform cărora un acord ar fi aproape, scriind pe rețelele sociale: „Operațiunea încrede-te în mine a eșuat”.

Pe fondul tensiunilor, Iranul a acuzat joi SUA că ar fi vizat un petrolier iranian și o altă navă în apropierea portului Fujairah din Emiratele Arabe Unite. De asemenea, forțele aeriene americane ar fi atacat zone civile din Bandar Khamir, Sirik și Insula Qeshm. De partea cealaltă, SUA a declarat că forțele sale navale au fost atacate cu rachete și drone iraniene în Strâmtoarea Ormuz, iar răspunsul a vizat «amenințările în curs» și «facilități militare iraniene».

În pofida acestor incidente, încetarea focului, în vigoare din 8 aprilie 2026, nu a fost oficial declarată ca fiind anulată.

Pozițiile divergente care stau în calea păcii

Discuțiile dintre cele două părți au fost marcate de o serie de planuri și contrapropuneri recente. Iranul a prezentat un plan de 14 puncte care cere rezolvarea definitivă a conflictului în termen de 30 de zile, garantarea protecției împotriva atacurilor viitoare, retragerea forțelor americane din regiune și ridicarea sancțiunilor economice. De asemenea, Teheranul dorește un mecanism nou pentru gestionarea Strâmtorii Ormuz.

În ceea ce privește programul nuclear, Iranul consideră drept «linia roșie» dreptul său de a îmbogăți uraniu, conform Al Jazeera. „Programul de îmbogățire nucleară este nenegociabil”, a declarat Almigdad Alruhaid, reporter Al Jazeera din Teheran. Negociatorii iranieni insistă că discuțiile actuale vizează exclusiv încheierea conflictului, urmând ca dosarul nuclear să fie abordat într-o etapă ulterioară, doar dacă sancțiunile sunt ridicate și se oferă garanții de securitate din partea Consiliului de Securitate al ONU.

S-ar putea ajunge la compromisuri?

Analistul Negar Mortazavi a declarat pentru Al Jazeera că Iranul ar putea arăta flexibilitate cu privire la programul său nuclear după încheierea conflictului, dar este puțin probabil să predea uraniul direct SUA.

Expertul Ali Vaez de la International Crisis Group a subliniat că ambele părți ar trebui să facă concesii dureroase pentru a ajunge la un acord. Totuși, scepticismul persistă. Chris Featherstone, politolog la Universitatea din York, a declarat pentru Al Jazeera că Iranul nu pare dispus să facă mari concesii, având în vedere lipsa de încredere în administrația Trump.

În ciuda divergențelor și a schimburilor violente, negocierile continuă, iar ambele părți par interesate de o soluție diplomatică.

Statele Unite vor media două zile de discuții intensive între Israel și Liban, în perioada 14-15 mai.

Departamentul de Stat al SUA afirmă că discuțiile vizează în principal stabilirea unui armistițiu permanent, asigurarea securității frontierelor pe termen lung și crearea unui acord de pace cuprinzător și durabil pentru a preveni noi conflicte.

Negocierile urmăresc, de asemenea, să abordeze influența Hezbollah și să restabilirea suveranității statului libanez.

În ciuda unui „armistițiu” din 17 aprilie, atacurile israeliene continuă în sudul Libanului. Cel puțin 20 de persoane au fost ucise vineri, într-una dintre cele mai sângeroase zile de la începutul războiului cu Hezbollah, pe 2 martie, a relatat Agenția Națională de Știri.

Senatorul Bernie Sanders a cerut încetarea imediată a războiului dintre SUA și Iran, afirmând că creșterea costurilor combustibililor pune o povară tot mai mare asupra familiilor americane aflate în dificultate.

„De când Trump a lansat războiul împotriva Iranului, prețurile la benzină au crescut de la 2,98 dolari la 4,55 dolari pe galon. Familiile muncitoare nu își pot permite asta. Trebuie să investim în nevoile poporului american, nu să cheltuim miliarde pentru un război neconstituțional. Acest război trebuie să se încheie acum”, a declarat Sanders pe rețelele de socializare.

Since Trump launched the war on Iran, gas prices have jumped from $2.98 to $4.55 a gallon.
 
Working families cant afford that. We need to invest in the needs of the American people, not spend billions on an unconstitutional war.
 
This war must end NOW.
— Bernie Sanders (@BernieSanders) May 8, 2026
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE