MENIU CAUTĂ
04 Iun. 2011 15:03

Declaraţie Incredibilă a lui Dan Diaconescu, bossul OTV: «Vreau să-l dezgrop pe Eminescu!»

Distribuie

Dan Diaconescu, mogulul care-şi trăieşte viaţa după un fus orar numai de el ştiut şi care a avut capacitatea să se “sclavagească” de unul singur, transformându- se, de bunăvoie, în “cel mai chinuit angajat OTV”, are o nouă obsesie: vrea să-l dezgroape pe Eminescu. Şi nu o zice în glumă, ci cât se poate de serios. E hotărât să facă tot ce-i stă în putere pentru a-l deshuma pe “cel mai mare poet român şi ultim mare romantic al Europei” - cum îl numea criticul literar Titu Maiorescu.
“O să cer Parchetului General, în calitate de simplu cetăţean, să accepte deshumarea. O fac eu, românul Dan Diaconescu. Dacă nu merge, o să încerc în numele postului de televiziune OTV”, ne-a explicat jurnalistul. Potrivit acestuia, există suficiente motive care îl mână în demersul său ambiţios.

Moartea suspectă a unui geniu

Cel mai mare poet român a trăit doar 39 de ani, dar a lăsat o operă pentru eternitateÎn primul rând vreau o analiză amănunţită a rămăşiţelor. Să se verifice dacă nu cumva prin oasele poetului există urme de mercur, bismut (n.r. – metal alb cu reflexe roşietice, ale cărui săruri au întrebuinţări în medicină) ori alte otrăvuri. Sunt teorii potrivit cărora Eminescu ar fi fost omorât prin administrarea unor substanţe letale, iar eu vreau să aflu dacă e sau nu adevărat', a continuat realizatorul TV.
Presupunând că legiştii nu ar găsi nimic care să dovedească presupusa otrăvire, Dan Diaconescu nu s-ar lăsa păgubaş.
Următorul pas ar fi controlul amănunţit al craniului. Circulă o legendă conform căreia Mihai Eminescu ar fi fost asasinat din motive politice. Cum? Se spune că, internat la balamuc, după ce s-ar fi încercat fără succes otrăvirea sa, într-o zi, o pietricică ar fi lovit, din senin, tâmpla poetului. Leziunea provocată de impact ar fi dus, într-un final, la moartea geniului literar.
O altă ipoteză este că Luceafărul poeziei româneşti şi-ar fi dat duhul după ce capul i-ar fi fost zdrobit de o bordură. Toate aceste zvonuri care alimentează misterul din jurul morţii lui Eminescu se vor risipi odată cu analiza amănunţită a scheletului', precizează Diaconescu.

Mormântul poetuluinepereche din Cimitirul bucureştean Bellu este loc de pelerinaj pentru româniSe gândeşte să-l cloneze pe poet

Voi avea grijă să fie prelevat ţesut din rămăşiţele lui Eminescu. Îl voi depune într-o bancă specială din străinătate, unde va fi păstrat până când ştiinţa se va dezvolta atât de mult încât clonarea umană va fi posibilă în condiţii de risc zero. Când omenirea va fi suficient de evoluată din punct de vedere tehnologic, chiar dacă eu voi fi mort, urmaşii mei vor şti, în baza testamentului pe care îl voi lăsa, că doresc clonarea lui Mihai Eminescu. Se spune că un geniu de talia lui nu se putea naşte niciodată de două ori. Dar cine ştie?', se întreabă retoric Diaconescu, zâmbind enigmatic, cu ochii mijiţi, aşa cum ne-a obişnuit, noapte de noapte, în direct, la OTV.

«Dacă nu pot ca simplu cetăţean, aştept să ajung la putere»

Diaconescu are de gând să meargă până în pânzele albe cu ideea sa de a-l dezgropa pe Eminescu. Dacă nu voi reuşi să îmi îndeplinesc visul ca simplu cetăţean, atunci o voi face, cu siguranţă, când Partidul Poporului va ajunge la putere. Fie că voi fi preşedintele ţării, fie premier sau primar general. Când ai o funcţie în stat, e mai uşor', ne-a declarat omul de televiziune, care este hotărât să-şi depună candidatura la viitoarele alegeri în calitate de lider al Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD).

A fost un redactor-şef incomod

De-a lungul carierei sale de gazetar (a debutat în 1876, la Curierul de Iaşi, după care s-a mutat la Timpul, în Capitală, unde a devenit redactor- şef în 1880), Eminescu s-a arătat foarte vehement la adresa Puterii. Îşi manifesta violent, în publicaţia pe care o conducea, dezacordul faţă de înstrăinarea Basarabiei şi faţă de politica internă, care urmărea scopurile Imperiului Austro-Ungar (printre care, renunţarea la Ardeal). Practic, Eminescu a devenit în numai trei ani un personaj incomod. În 1883, brusc şi suspect a înnebunit, ştire anunţată de presa timpului cu litere de-o şchioapă pe prima pagină: Dl. Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, a înnebunit. Dl. Paleologu va lua direcţiunea sus-zisului ziar'.

Un nou mormânt, o sărbătoare şi un nume de bulevard

Bossul OTV îşi doreşte ca Mihai Eminescu să fie reînhumat aşa cum se cuvine, cu onoruri militare, într- un loc adecvat.
Să nu se înţeleagă că desconsider Cimitirul Bellu. Cred însă că marele nostru poet merită mai mult. Să fie îngropat, spre exemplu, în Catedrala Neamului – atunci când va fi gata, sau în Monumentul Eroilor. Mă voi bate pentru reconstruirea Casei memoriale Mihai Eminescu de pe strada Buzeşti nr. 5, din Bucureşti, iar lângă ea vreau să ridic o biserică. Ar putea fi îngropat şi aici. Oricum, mormântul său trebuie să devină un loc deosebit, de pelerinaj, pentru întregul popor român. Nu-mi iese din minte faptul că a fost înmormântat într-o zi ploioasă, în condiţii execrabile: groapa săpată nu a fost cimentată, iar trupul fără viaţă a fost pur şi simplu scufundat în mocirlă', ne-a spus DDD.
Omul de televiziune mai doreşte atribuirea prin lege a unei zile naţionale care să cinstească memoria poetului: Spre exemplu, 15 ianuarie, data în care s-a născut Eminescu, să devină, dacă nu Ziua Naţională a României, măcar o sărbătoare legală. În plus, vreau ca un bulevard mare să-i poarte numele. Unul mare de tot, nu o străduţă, aşa cum este acum. Spre exemplu, bulevardul Kiseleff să se transforme în bulevardul Mihai Eminescu'.

A murit la doar 39 de ani, într-un sanatoriu din Bucureşti

  • s-a născut pe 15 ianuarie 1850, la Ipoteşti, numele real fiind Mihail Eminovici.
  • a fost al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei.
  • în 1867 a intrat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi a fost secretar în formaţia lui Mihail Pascaly şi, la recomandarea acestuia, sufleor şi copist la Teatrul Naţional, unde l-a cunoascut pe I.L. Caragiale.
  • între 1869 şi 1872 a studiat filosofia şi Dreptul la Viena, iar între 1872 şi 1874, la Berlin.
  • în data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu, aflat pe strada Plantelor, în Bucureşti
Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Un avion de instrucție s-a prăbușit la Tuzla! O persoană a murit
Comentarii