Nici un artist, oricât ar fi fost de îndrăgit, nu era scutit de emoții, înainte de ʼ89, dacă la spectacolul susținut se trezea cu lideri comuniști în sală. Elena Merișoreanu, azi în vârstă de 70 de ani, ne-a povestit că a luat-o cu fiori pe șira spinării când a fost pusă să cânte în fața lui Ceaușescu, iar repertoriul i-a fost schimbat în ultima clipă, în culise!
“Cea mai groaznică improvizație pe care a trebuit să o fac a fost pe vremea lui Ceaușescu. Eram cu Rapsodia Română, la Opera Română, iar în sală erau Ceaușescu și toți ceilalți. Parcă erau pinguini, nu vedeam în sală decât alb și negru, papioane, costume negre, cămăși albe. Eu repetasem un cântec. Era la cultură Suzana Gâdea (ministrul Culturii – n.r.), ea a venit înainte de spectacol și mi-a zis: «Luați textul ăsta și asta cântați!». Mi-a adus un text nou! Ea răspundea de acel spectacol, era spectacol de gradul zero, vă dați seama”, ne-a povestit, acum amuzată de situație, cântăreața de muzică populară.
„Când am intrat pe scenă am simțit că m-am răcit din cap până în picioare”
Speriată de schimbarea bruscă a repertoriului, de faptul că nu va reține
versurile, dar și emoționată că în sală se aflau oameni importanți, printre
care și primul om în stat, cântăreața a trecut prin cele mai cumplite stări.
“Nu erau promptere, ca acum, și, la un moment dat, erau acolo trei strofe cu Ceaușescu și poporul și tricolorul, cel mai iubit și mama cea mai iubită… În momentul în care am intrat în scenă, am simțit că m-am răcit din cap până în picioare. Ce am zis, nu știu, ce am cântat, nu știu, dar la sfârșit, am spus așa: «Trăiască tricolorul, Ceaușescu și poporul!». Toată lumea a aplaudat, dar eu nu știu ce am cântat. În momentul în care am ajuns înapoi, m-am prăbușit, am căzut. Am auzit: «Dar a fost foarte bine, ați văzut ce aplauze!», a dezvăluit, pentru Libertatea, Elena Merișoreanu.