Primii ani din viaţa sa nu au fost aşa de „minunaţi” căci Adrian Simionescu (40 ani) a cunoscut bine sărăcia, după cum el ne-a mărturisit. Însă nu are niciun regret, dimpotrivă, consideră copilăria cea mai frumoasă perioadă a vieţii sale. Ani petrecuţi în noroiul uliţei l-au influenţat, format şi călit. „Am copilărit la bunici, în comuna Ştefaneştii de Jos şi am ştiut întotdeuna că Moş Crăciun nu există”, îşi începe povestea Adrian, care nu a vrut să părăsească localitatea natală, loc unde şi-a ridicat o spaţioasă vilă.
Fiorii iubirii i-a simţit la 6 ani. Se numea Elena şi îl făcea pe Adrian (40 ani), acum căsătorit şi tată a trei copii, foarte gelos. „Ne-am revăzut recent, are copii, e căsătorită. Mă bucur enorm pentru ea. „Susţineam că suntem iubiţi, habar n-aveam ce implică acest lucru. Ne pupam pe obraji, atunci am simţit şi de înseamnă să fii gelos”.
Pe Cati, soţia sa, o cunoaşte de la 13 ani. „Am făcut de toate să o cuceresc: săream cu bicicleta pe dune de nisip, îi cântam seri la rând. Sunt cel mai norocos om din lume că am cunoscut-o, că e lângă mine şi se ocupă de educaţia copiilor noştri. Da, recunosc, am fost mare june la viaţa mea”, povesteşte Adrian.
 
 
 
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.