Cum au reușit avocații să țină pe loc procesele lui Costel Alexe. Este singurul șef de consiliu județean în funcție cu două dosare de corupție în instanțe

Mită de tone de tablă

În ambele dosare, Costel Alexe este judecat pentru infracțiuni pe care procurorii anticorupție susțin că le-ar fi comis în anul 2020, anul în care a câștigat primul mandat de șef al CJ Iași, iar faptele se vor prescrie în ultimul an al celui de-al doilea mandat pe care acesta l-a obținut, consecutiv, în fruntea instituției.

Asta pentru că infracțiunile pentru care Costel Alexe este trimis în judecată, adică luare de mită și abuz în serviciu, se prescriu la 8 ani de la comiterea lor, adică pe 6 aprilie 2028 în Dosarul Tabla și pe 11 noiembrie 2028 în Dosarul Școlii Populare de Arte Iași.

Procesele lui Costel Alexe se judecă încă pe fond, unul la Înalta Curte (Dosarul Tabla – 1338/1/2022), iar al doilea la Tribunalul Iași (Dosarul Școlii Populare de Arte Iași – 3991/99/2022).

• În primul dosar, Costel Alexe este acuzat că, în calitate de ministru al Mediului, ar fi luat cu titlu de mită 22 de tone de tablă în schimbul emiterii către combinatul siderurgic din Galați a unor certificate de mediu. Procesul se judecă la Înalta Curte, cu termen pe 28 aprilie 2026.
• În al doilea dosar, Costel Alexe este acuzat că, în calitatea de președinte al CJ Iași, l-ar fi numit ilegal pe un susținător, Vlad-Corneliu Babă, în funcția de director al Școlii Populare de Artă „Titel Popovici” Iași. Procesul se judecă pe rolul Tribunalului Iași, cu termen pe 27 aprilie 2026.

În ambele dosare, procedura camerei preliminare, o etapă premergătoare dezbaterilor pe fond pentru care legea prevede un termen de două luni, s-a întins pe parcursul a doi ani.

Avocații au cerut excluderea interceptărilor, deși SRI n-a avut niciun rol

De exemplu, în procedura de cameră preliminară a dosarului privind numirea ilegală a lui Vlad Babă la Școala Populară de Arte Iași, avocații au cerut excluderea interceptărilor pe motiv că ar fi fost realizate cu ajutorul SRI.

• „Prin Decizia CCR nr. 26/16.01.2019 s-a statuat că Serviciul Român de Informaţii nu poate avea atribuţii judiciare, nefiind organ de urmărire penală, astfel că nu poate exercita acte de urmărire penală separat sau împreună cu procurorii şi, implicit, nu poate strânge şi administra probe referitoare la o cauză penală.
• Astfel, chiar şi în condiţiile în care SRI ar fi asigurat doar suportul tehnic pentru realizarea activităţii de supraveghere tehnică, SRI nu este furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare.
• Aşadar, a solicitat (avocatul – n.r.) a se constata că interceptarea comunicaţiilor din prezenta cauză a fost realizată de lucrători din cadrul SRI, care deţine infrastructura tehnică destinată interceptării şi înregistrării comunicaţiilor electronice, pentru ca ulterior semnalul acustic înregistrat să fie transmis, recepţionat şi redat de către unităţile teritoriale ale DNA”, se arată în Încheierea finală din data de 6 iunie 2023. 

DNA: Cum au fost realizate interceptările în dosarul lui Alexe

Tot atunci, procurorul de ședință a explicat că mandatele de supraveghere tehnică au fost puse în executare exclusiv de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție:

• „Astfel, cu ocazia punerii în executare au procedat la marcarea în Sistemul Național de Interceptare a Comunicațiilor a mijloacelor de comunicare cu privire la care au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnică, SRI neavând nicio implicare tehnică.
• Procesele de interceptare sunt realizate în centrele operatorilor de telecomunicații iar conținutul comunicațiilor interceptate este transferat în mod automatizat către sistemul de stocare administrat de Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor fără vreo intervenție umană din partea personalului SRI, fiecare autoritate judiciară fiind complet autonomă în gestionarea și utilizarea propriului flux de acces la sistemul tehnic al CNIC.
• În acest sens, a precizat că pe baza verificărilor preşedintelui ÎCCJ s-a concluzionat că este asigurat accesul direct și nemijlocit al organelor de urmărire penală la comunicațiile interceptate, iar activitățile specifice sunt derulate doar de personal din cadrul organelor judiciare”, se mai arată în documentul citat.

În acest dosar, Costel Alexe este judecat alături de Radu Gabriel Apetrei, șeful de la Resurse Umane al Consiliului Județean, și de cel pe care l-ar fi pus ilegal în fruntea Școlii Populare de Arte, Vlad Corneliu Babă.

Acesta din urmă este acuzat de complicitate la abuz în serviciu în legătură cu propria numire și de alte infracțiuni pe care le-ar fi comis la rândul lui, odată ajuns director.

Vlad Corneliu Babă ar fi facilitat angajarea ilegală a altor două persoane pe posturile de șef serviciu artistic și muncitor calificat, fapte care i-au adus acuzațiile de instigare la infracțiunea de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, fals în înscrisuri și uz de fals.

Omul lui Alexe contestă că vocea lui apare în interceptări

După eșecul de a exclude interceptările ca fiind realizate cu ajutorul SRI, Vlad Corneliu Babă a susținut că vocea de pe înregistrări nu îi aparține, astfel că avocatul lui a obținut realizarea unei expertize:

Solicită administrarea probei cu expertiza tehnică voce-vorbire pentru a se constata:

1. Dacă înregistrarile audio efectuate în cauză îndeplinesc condiţiile de autenticitate.
2. Dacă înregistrarile aflate la dosarul cauzei sunt originale.
3. Dacă aceste înregistrări sunt autentice, mai exact dacă au fost făcute intervenţii (alterare, adăugare, ştergere) asupra imaginii şi sunetelor din momentul realizării lor.
4. În cazul în care răspunsul de la obiectivul nr. 2 ar fi afirmativ, să fie depistate şi indicate concret eventuale intervenţii, să se precizeze dacă au fost făcute prin eliminare sau adăugire şi să se precizeze dacă au fost accidentale sau frauduloase.
5. Să se precizeze de către expert dacă au fost respectate regulile criminalistice de recoltare, transferare, manipulare, ambalare, inscripţionare a probelor obţinute prin înregistrările telefonice efectuate în cauză.

Iată cum a justificat acest mijloc de probă avocatul lui Vlad Babă la termenul din data de 2 octombrie 2024:

• „(…) Există posibilitatea demonstrării că ceea ce a fost transmis reprezintă un colaj din mai multe înregistrari, nefiind autentice.
• Această împrejurare cu privire la faptul existenței unor intervenții în conținutul interceptărilor poate fi constatată cu certitudine de către un expert care să constate, să clarifice și să evalueze înregistrările în forma lor originală.
• Susţine că inculpatul contestă faptul că vocea sa s-ar regăsi pe înregistrările aflate la dosarul cauzei, spre exemplificare, indică următoarele înregistrări aflate la dosarul cauzei de unde rezultă şi la o simpla audiere faptul că vocea inculpatului (Babă Vlad Corneliu – n.r.) nu se regăseşte pe înregistrări (…).
• Totodată, din examinarea metadatelor fişierelor conţinând înregistrările menţionate mai sus, se poate observa că au fost create în anul 2022, modificate în anul 2021, la un interval de aproximativ 5 minute de la data la care se pretinde ca ar fi avut loc convorbirile. (…)
• Apreciază că intervalele neregulate dintre momentul finalizării convorbirilor pretins a fi purtate (moment la care ar fi marcat crearea fişierului) şi cel al ultimei modificări denotă o intervenţie umană asupra acestor înregistrări, existând astfel indicii în sensul alterării datelor puse la dispoziţia părţilor şi a instanţei de judecată”, se arată în Încheierea de ședință din data de 2 octombrie 2024.

Procuror: „Există o dublă certificare de autenticitate a fiecărui fișier”

La termenul următor, procurorul DNA a cerut respingerea cererii lui Vlad Babă pentru următoarele considerente:

• „(…) Înregistrările din prezenta cauză sunt digitale, nu analogice, noţiunea de original şi copie având în cazul înregistrărilor digitale o semnificaţie formală, cronologică, pentru că între prima copiere efectuată pe suport optic şi toate celelalte ulterioare nu există nicio diferenţă de conţinut, calitatea înregistrării fiind aceeaşi oricâte copii s-ar efectua.
•  Orice înregistrare audio a unei discuţii telefonice îşi creează propriile metadate, înregsitrările se află iniţial pe serverele Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, de unde acestea trec prin nişte decodoare, apoi sunt descărcate, în original, pe un server de stocare al serviciului tehnic din cadrul DNA, de aici ele fiind copiate de către organele de cercetare penală delegate pentru a lucra în dosar, acest flux, respectiv CNIC-Tehnic DNA-Serviciul Teritorial poate crea anumite schimbări ale metadatelor, fără însă a altera autenticitatea înregistrărilor.
• De asemenea, autenticitatea fiecărei înregistrări este susţinută şi de dubla semnătură a fiecărui fişier audio, fiecare folder care conţine fişierul audio în format «WAV» conţine încă 2 fişiere cu extensia «WAV.sgn», respectiv «WAV.tsq» care reprezintă semnătură de autenticitate, respectiv ştampilă, ambele aplicate de CNIC.
• Susţine că orice folder descărcat de către organele de urmărire penală din serverul de stocare al Serviciului Tehnic din cadrul DNA-Structura Centrală, conţine şi un fişier cu extensia «rar.p7s» care reprezintă o semnătură electronică aplicată de serviciul tehnic.
• Practic, există o dublă certificare de autenticitate a fiecărui folder, fişier, care conţine înregistrarea unei convorbiri telefonice, astfel că expertiza este neutilă cauzei.
• Pe de altă parte, precizează că nu există indicii că s-ar fi intervenit asupra acestor înregistrări, în sensul modificării acestora, ele fiind cursive şi conţinutul având un înţeles şi un sens.
• Nu s-a indicat că ar fi neconcordanţe între înregistrări şi procesele-verbale de redare şi nici nu este necesară îmbunătățirea calităţii înregistrărilor, având în vedere că acestea se pot asculta în condiţii optime folosindu-se căşti profesionale.
• Cu privire la expertiza vocii, arată că la acest moment tehnologia poate da doar o concluzie de probabilitate, nu una de certitudine, ceea ce nu este util cauzei”, se arată în încheierea din data de 30 octombrie 2024.

Audierile de martori au început abia în 2026

Pe data de 8 mai 2025, instanța a dispus ca expertiza să fie realizată de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice (LIEC) Iaşi, dar pe cheltuiala lui Vlad Corneliu Babă.

De atunci au început discuțiile cu privire la modalitatea de realizare a expertizei:

• „Instanţa constată că, la un termen de judecată anterior, au existat discuţii cu privire la întocmirea unui raport de expertiză de către LIEC, respectiv analizarea înregistrărilor audio, discutându-se inclusiv cu privire la posibilitatea ca inculpatul să se prezinte la sediul instituţiei, răspunsul primit de la LIEC fiind în sensul că nu este posibil acest lucru, înregistrările trebuind depuse ulterior achitării onorariului pentru realizarea expertizei.
• Referitor la realizarea înregistrării, învederează părţilor faptul că trebuie făcută în sala de judecată, prin citirea la microfon a unui text de 5-6 în condiţiile explicate inclusiv de către LIEC.
• Totodată, ia act de faptul că LIEC a comunicat un nou cuantum pentru 23.360 lei, având în vedere că s-au contestat toate înregistrările din faza de urmărire penală, onorariu care se impune a fi achitat înainte de efectuarea expertizei”, se arată în Încheierea de ședință din data de 13 noiembrie 2025.

Pe 29 ianuarie 2026, avocatul lui Vlad Babă a declarat în fața instanței că a restrâns obiectul expertizei la 40 de interceptări „întrucât era o sumă foarte mare, peste posibilităţile financiare ale inculpatului”.

În tot acest timp, în care dezbaterile s-au concentrat pe expertiza cerută de Vlad Babă, instanța a audiat un singur martor, la termenul din 19 iunie 2025.

Abia de la începutul acestui an, Tribunalul Iași a început să îi citeze pe alți 28 de martori din rechizitoriu, 20 fiind propuși de Vlad Babă și 8 de Costel Alexe.

În celălalt dosar al lui Costel Alexe, cel în care președintele CJ Iași este acuzat că ar fi luat mită 22 t de tablă, avocații au reușit să obțină în procedura de cameră preliminară, în martie 2023, restituirea dosarului la DNA pentru ca procurorii să explice mai exact acuzațiile aduse clientului lor.

Astfel, dosarul trimis în judecată în 2022 a început efectiv abia în martie 2024.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro