- Fondată în 2005, Collider este o publicație online canadiană axată pe industria cinematografică și serialele de televiziune. Se concentrează pe știri, analize și comentarii din domeniul divertismentului, alături de reportaje, recenzii de film și televiziune, editoriale și interviuri.
Cuprins:
Cinemaul continuă să fie o sursă de inspirație și emoție pentru generații întregi de spectatori, fiind unul dintre cele mai captivante moduri de a explora lumi de neimaginat.
De-a lungul secolului trecut, filmele au transformat cultura modernă, oferind povești puternice. Collider a realizat un clasament al celor mai importante 20 de filme din ultimii 100 de ani, care au schimbat pentru totdeauna industria cinematografică.
20. „Akira” (1988)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/akira-240461l-1600x1200-n-6a1e6b93-765x1024.jpg)
Capodopera animației japoneze a fost lansată în 1988 de studioul Toho. Acest film cyberpunk, care spune povestea unui lider de bandă de motocicliști dintr-un viitor distopic, a transformat percepția asupra anime-urilor și a filmelor de animație, în general.
„Akira” a introdus un stil vizual unic și a influențat multe producții viitoare din genul distopic: „De la povestea sa emoționantă la coloana sonoră fantastică, acest film a schimbat modul în care publicul, mai ales cel occidental, a privit animația japoneză”.
19. „Bicycle Thieves” (1948)
Un alt film emblematic este „Bicycle Thieves”, regizat de Vittorio De Sica. Acest film, considerat apogeul neorealismului italian, ilustrează disperarea unui tată din Roma postbelică, ce își caută bicicleta furată, singurul mijloc de a-și susține familia.
Collider subliniază că acest film „a înlocuit glamour-ul hollywoodian cu o poveste realistă și crudă despre nedreptățile sociale”.
18. „Un Chien Andalou” (1929)
În zona cinematografiei experimentale, „Un Chien Andalou”, semnat de Luis Buñuel și Salvador Dalí, rămâne un reper major. Acest scurtmetraj suprarealist de 21 de minute a deschis drumul pentru filmul avangardist și independent.
Collider consideră că acest film, realizat cu un buget redus, demonstrează cum cinematografia poate fi o formă de artă pură, capabilă să exprime cele mai profunde viziuni creative.
17. „Planet of the Apes” (1968)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/planet-of-the-apes-254766l-1024x964.jpg)
A ridicat genul științifico-fantastic la un nou nivel. Povestea unui astronaut care ajunge pe o planetă dominată de maimuțe a devenit un simbol.
Collider subliniază că „finalul șocant al filmului este un avertisment puternic despre orgoliul umanității”.
16. „The Exorcist” (1973)
Horrorul a fost redefinit în 1973 odată cu lansarea filmului „The Exorcist”. Regizat de William Friedkin, acest film a fost numit „cea mai înfricoșătoare producție horror din istorie”.
Povestea este centrată pe exorcizarea unei fetițe posedate, aducând o atmosferă de neuitat și o coloană sonoră iconică.
15. „Modern Times” (1936)
Charlie Chaplin și-a luat rămas-bun de la epoca filmelor mute prin „Modern Times”. Acest film, o satiră la adresa industrializării, a fost descris de Collider drept „o capodoperă a comediei care a marcat sfârșitul unei ere în cinematografie”.
14. „The Jazz Singer” (1927)
Un alt moment crucial în istoria filmului este lansarea lungmetrajului „The Jazz Singer”, primul film cu dialog sincronizat.
Potrivit Collider, acesta „a marcat începutul erei cinematografiei sonore, schimbând definitiv modul de a spune povești pe marele ecran”.
13. „Night of the Living Dead” (1968)
A revoluționat genul horror în 1968. Regizat de George A. Romero, filmul a introdus tema apocalipsei zombie, devenind un punct de referință culturală.
Acest film „este o piatră de temelie pentru industria modernă a divertismentului horror”.
12. „Gone with the Wind” (1939)
Drama romantică „Pe aripile vântului”, câștigătoare a premiului pentru cel mai bun film din 1939, este o realizare cinematografică absolut legendară, prezentă și astăzi în cultura pop. Spune povestea unei frumoase din Sud (Vivien Leigh) care se ridică pentru a-și conduce familia prin tulburările din timpul și după Războiul Civil, fiind, în același timp, implicată într-o poveste de dragoste între două iubiri.
Cu interpretări impecabile, „Pe aripile vântului” este o capodoperă, între primele ale epocii de aur a Hollywoodului, inaugurând o serie de filme cu buget mare, de amploare.
11. „Casablanca” (1942)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/casablanca-821298l.jpg)
În istoria Premiilor Academiei, un film s-a remarcat cel mai mult pentru că a meritat cu adevărat onoarea de a primi premiul pentru cel mai bun film.
Lansat în 1942, în toiul celui de-Al Doilea Război Mondial și regizat de Michael Curtiz, cu Humphrey Bogart și Ingrid Bergman în rolurile principale, drama romantică de război clasică este povestea legendară a unui proprietar american de club de noapte din orașul Casablanca, ocupat de germani, care își găsește izbăvirea atunci când fosta sa iubită și soțul ei vin la el pentru a-i cere ajutor pentru a scăpa de naziști.
Cu dialoguri emblematice și atemporale, personaje remarcabile, o poveste de dragoste emoționantă și o dramă captivantă, Casablanca a avut și continuă să aibă un impact profund asupra publicului din toate generațiile.
Povestea sa este puternică și are un mesaj frapant despre nevoia de a te ridica împotriva puterii autorității, care pare la fel de relevantă acum ca în anii 40.
Este într-adevăr o capodoperă fără vârstă, fără de care istoria cinematografiei nu ar putea fi aceeași.
10. „Psycho” (1960)
De la maestrul suspansului, Sir Alfred Hitchcock, vine capodopera sa în mister și groază, care a marcat o schimbare semnificativă pentru genul horror. Cu legendarii Anthony Perkins și Janet Leigh în rolurile principale, este o epopee înfiorătoare și plină de suspans despre o hoață care are o întâlnire mortală la un motel izolat din deșert, condus de un tânăr cu comportament ciudat, care locuiește cu o mamă retrasă și sinistră.
Considerat de mulți drept cel mai revoluționar film horror din toate timpurile, acest proto-slasher intens din punct de vedere psihologic a fost cu mult înaintea timpului său și a devenit atemporal datorită timpului.
Psycho a devenit un film care a depășit bariere și un punct de referință pentru multe alte filme care aspiră să le atingă. Povestea sa este absolut perfectă și terifiantă și nu există nicio îndoială că acest lucru va continua să aibă un impact de durată asupra genului horror.
9 „Star Wars: Episode IV – A New Hope” (1977)
George Lucas a schimbat peisajul cinematografic în 1977, creând una dintre cele mai grandioase, epice și palpitante povești de aventură SF spuse vreodată. „Star Wars: Episodul IV – O nouă speranță”. Este călătoria clasică a unui erou, un băiat de la fermă de pe o planetă deșertică ce își realizează potențialul și pornește într-o misiune pentru a salva o prințesă, a se alătura alianței rebele și a distruge cea mai recentă armă a maleficului Imperiu Galactic, temuta Steaua Morții.
Totul la el este emblematic, de la personaje, decoruri, locații, până la dialoguri. Și ca să nu mai vorbim, a dat naștere, bineînțeles, unei francize profitabile și de lungă durată, care este prezentă și astăzi.
8. „2001: A Space Odyssey“ (1968)
Regizorul Stanley Kubrick este considerat pe scară largă cel mai mare cineast al secolului al XX-lea. Cu numeroase clasice remarcabile la activ, operele sale variază în mare parte de la inovații de neuitat la capodopere atemporale, iar influența sa a cuprins multe genuri diferite.
Dar unul dintre filmele care i-au consolidat moștenirea, transformându-l într-o icoană, a fost pelicula SF Marvel din 1968, „2001: Odiseea Spațială”.
Filmul este despre o echipă de astronauți trimiși în zonele îndepărtate ale sistemului solar pentru a răspunde la întrebarea de ce a fost descoperit un monolit misterios pe Lună.
A revoluționat genul science-fiction, ridicându-l la noi culmi și fiind un pionierat prin povestirea ambițioasă și efectele speciale.
7. „Seven Samurai” (1954)
De la renumitul Akira Kurosawa vine „Cei șapte samurai”, o poveste captivantă și fascinantă despre samurai, considerat unul dintre cele mai mari filme de acțiune din toate timpurile, dacă nu chiar cel mai mare.
Acțiunea se petrece într-un sat din Japonia feudală, unde un grup de săteni aflați în dificultate angajează șapte samurai rătăcitori pentru a le proteja casele de jefuitori.
Complexitatea narativă, combinată cu acțiunea captivantă și drama personajelor, a transformat „Cei șapte samurai” într-unul dintre filmele clasice de neratat.
Povestea a inspirat nenumărați cineaști, influențând chiar și genul western american, și genul supereroilor.
6. „Snow White and the Seven Dwarfs” (1937)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/snow-white-and-the-seven-dwarfs-136829l-1600x1200-n-39555559-683x1024.jpg)
Genul de animație îi datorează cu adevărat mulțumiri primului film de animație de lungmetraj de la Disney, „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”.
Acest clasic legendar spune povestea memorabilă a frumoasei Albă ca Zăpada, care este forțată să se ascundă de mama ei vitregă, regina cea rea, și formează o legătură de iubire cu șapte pitici care o primesc.
Acest proiect ambițios și inovator a revoluționat animația, uimind publicul încă din 1937, devenind un succes masiv care a catapultat studioul și mai mult în lumina reflectoarelor.
A schimbat pentru totdeauna traiectoria Disney și a genului de animație în ansamblu, iar astăzi s-ar putea argumenta că istoria ar fi fost diferită dacă nu ar fi avut succes sau dacă nu ar fi fost realizat niciodată.
5. „Citizen Kane” (1942)
„Cetățeanul Kane” al lui Orson Welles este unul dintre cele mai bune clasice ale cinematografiei americane. Considerat o capodoperă de la început până la sfârșit, este o dramă captivantă.
Este o explorare emoționantă a pericolelor ambiției și a laturii întunecate a urmăririi visului american.
Urmăriți îndrăznețul magnat al afacerilor Charles Foster Kane, ascensiunea sa meteorică la putere și, în cele din urmă, tragica sa cădere în dizgrație.
„Cetățeanul Kane” este considerat pe scară largă marele film clasic american, o poveste pe cât de emblematică și captivantă, pe atât de inspirațională.
A devenit un film constant studiat și adorat de cinefilii înrăiți. Impactul său asupra lumii cinematografice nu va trece niciodată neobservat.
4. „King Kong” (1933)
Formând elementele de bază ale ceea ce avea să devină mai târziu cunoscut sub numele de genul blockbuster, King Kong, filmul clasic cu monștri din 1933, a fost cu decenii înaintea altora, devenind cu adevărat unul dintre primele filme care au arătat cât de epic și palpitant putea fi acest mediu.
Este o poveste de aventură emblematică, ce urmărește o echipă de filmare ambițioasă în timp ce descoperă lumea pierdută a Insulei Craniilor și înfruntă mediul său periculos pentru a o salva pe protagonista lor, Ann (Fay Wray), după ce a fost răpită de prădătorul suprem al insulei, puternicul Kong.
Pentru un film lansat în toiul Marii Depresiuni, este remarcabil ceea ce au reușit animatorul de efecte speciale Willis OBrien și echipa sa pentru a-i face pe Kong și pe ceilalți locuitori preistorici de pe Insula Craniilor să prindă viață pe marele ecran.
Sigur, efectele acum par că și-au arătat vârsta, dar pe atunci, trebuie să fi fost ca și cum ai fi urmărit Războiul Stelelor pentru prima dată.
A fost un pionier al stop-motionului și al efectelor speciale.
3. „The Wizard of Oz” (1939)
Unul dintre cele mai fermecătoare și încântătoare musicaluri create vreodată, minunatul clasic al lui Victor Fleming continuă să aducă zâmbete pe fețele publicului.
Cu o repovestire incredibilă a seriei de cărți fantastice pentru copii a autorului Frank Baum, poartă spectatorii într-o călătorie magică, pe urmele lui Dorothy (Judy Garland), o fermieră din Kansas care este transportată accidental în lumea lui Oz și trebuie să caute un vrăjitor puternic care să o trimită înapoi acasă.
În ciuda unei recepții mixte la lansare, „Vrăjitorul din Oz” a câștigat de atunci o mulțime de fani care îl văd ca pe un clasic care te face să te simți bine. Este un punct de reper al Epocii de Aur a Hollywoodului , o realizare care continuă să fie admirată pentru stilul inovator Technicolor și melodiile atemporale.
2. „The Godfather” (1972)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/the-godfather-714188l-1600x1200-n-25b4d835-682x1024.jpg)
Multe filme de astăzi nu se pot compara cu moștenirea și măreția capodoperei gangsterilor lui Francis Ford Coppola.
Unul dintre cele mai semnificative din punct de vedere cultural, perfect realizate și puternic interpretate, această poveste grandioasă spune una dintre cele mai legendare epopei polițiste din toate timpurile, urmărind povestea respectatului Don Vito Corleone (Marlon Brando), în timp ce își conduce familia prin tulburări și o lume în schimbare, pe măsură ce alte familii mafiote din New York intră în traficul de droguri.
„Nașul” a devenit un succes critic și comercial imens la lansare, cu premiul Oscar pentru cel mai bun film, precum și alte câteva premii Oscar importante, inclusiv unul pentru Marlon Brando.
Regia excelentă a lui Coppola și eforturile distribuției l-au transformat într-o icoană atât de iubită și recognoscibilă a cinematografiei americane.
Succesul filmului „Nașul” a dat naștere unei francize la fel de apreciate și a remodelat complet genul gangsterilor.
Este cu adevărat un clasic de neatins, care se simte ca artă cinematografică în cea mai pură formă a sa.
1. „Metropolis” (1927)
Este o epopee SF distopică fundamentală a lui Fritz Lang. Deși are aproape un secol vechime, această poveste minunată și captivantă continuă să aibă un impact de durată asupra cinematografiei actuale, inspirând nenumărate altele și influențând direct cultura pop.
Bazat pe romanul Theei von Harbou, filmul povestește despre tulburările civile din orașul futurist Metropolis, în care un tânăr declanșează o revoluție între clasa muncitoare și elită, după ce se îndrăgostește de frumoasa lideră a clasei muncitoare.
O minune tehnică și vizuală chiar și după standardele de astăzi, Metropolis și-a câștigat reputația de a fi una dintre cele mai mari inspirații ale cinematografiei. A pus bazele construirii genului SF, făcând loc unor filme precum Star Wars, 2001, Blade Runner sau Interstellar.
Metropolis arată puterea a ceea ce poate face cu adevărat marele cinema, chiar înainte de inventarea CGI și chiar a sunetului.
Aceste filme iconice nu sunt doar opere de artă cinematografică, ci și fundația culturii pop contemporane, continuând să inspire și să modeleze lumea filmului și a divertismentului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e9f95f4943d014ac8372003781a5c796.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a87a589a60d7d4c764cbd557fbe2650a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6bf2e8535d5c309f47761f9945c24e48.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4bc42cb8cf337562f27a2b88cd8d139d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_96025dc9a3e0b2c1121f85071bf8fb90.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0ecf1d30d4a814b5f9780c86daac9c42.jpg)
Alte știri
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_af1dabbc57a83f75b7eec40d3f8c1567.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_0d0c5915d0e46aa185e673b2b7cce53a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_c1dacdc7d3ce50b192a3fd8439a0230f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_8230db4b5ae4132fbbd893236fa3f9d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b0d87ca834ffc15f587928dec55ef924.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_95ed86d4699abaa9840f6a1b05360d19.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_013880340411f417c268764aec4182f4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_5778538201886f333434ab3fa29be1ed.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f87ac8cd12121241dd6f3cd1711c6d64.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_58e0812961d275285e9f3052c7be1335.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_d277523f302d854d6f53241427afbe72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_28702edbafb3f90b57222044060e9f7a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_6b37dc61cd26159cce2d885f67392d47.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_5678082eb785db51c435b94a0cdf92e3.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/pe-aripile-vantului.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_e1f591c37ffad0614561f37e0fda5f0b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_284a8ae7d3c84a0f5dec628e1003ea4c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/horatiu-potra-calin-georgescu--fotografii-hepta.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/traian-basescu-1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d717a4547b27c5ea5cb4dc0ea25e5859.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_c5e6f5189c31daac321ec8c9cc44dd78.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_2dc662106ae0fd2996003075f7b5dc72.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_8ce43bdb36ce696752bba1db10ab1739.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_4ca2a90a6843f260d687d82e63902556.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/aurel-padureanu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/chefii-si-au-format-echipele-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_e40284c1b3f2d8ba9e56249997db3492.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_0633ab99617cbe20c61eb86732ebb63e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_62ab49a8103a27ad24c79c9bfefb8836.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/tudor-chirila-e1775743527706.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/conferinta-de-presa-organizata-de-presedintele-nicusor-dan-la-palatul-cotroceni-pe-tema-numirilor-la-dna-diicot-si-parchetul-general-6-e1775670906596.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ou-decojit.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/s3-ed4-transplant-cardiacprint.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/pizza-farfurie.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/oua-foto-envato.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cat-de-des-poti-face-radiografie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2016/04/saptamana-patimilor-martea-mare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/04/poezii-de-paste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/impartasanie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/meniu-de-paste-ce-se-mananca-de-paste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/protest-dosar-10-august.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/masa-paste-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/darius-valcov-2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/09/ciprian-constantin-serban-libertatea-dumitru-angelescu-e1734949352476.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/donald-trump-anunta-un-ultimatum-pentru-iran-si-promite-razbunare-vom-arunca-in-aer-tot-e1774876175351.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/uniunea-europeana.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/hepta8780042.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/mircea-lucescu-shutterstock309191993-scaled.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.