Adela vă sfătuiește în sex și iubire. ”Câteodată aș prefera să dispar, să nu mai exist, pentru a le curma suferința amândurora”

Adela, specialista noastră în probleme de cuplu, îți stă la dispoziție.

Scrie-i Adelei pe adresa scrieadelei@libertatea.ro şi citește în Libertatea sfaturile ei.

Dragă Adela,

M-am gândit ca mi-ai fi de ajutor și mi-ai putea da un sfat. Începem cu începutul. Am (sau am avut) o relație de 3 ani de zile (vorbesc la trecut pentru ca nu știu dacă îl mai iubesc sau nu . Sunt foarte confuză). Iubitul (sau fostul ) are o afacere în Argentina – 6 luni sta în țară și 6 luni în Argentina.  Eu muncesc ca barmaniță unde, surpriză, lucrează și cumnatul șefului meu. Un tip la 33 de ani, atractiv (eu am 24 de ani). Are „iubita” de 15 ani de zile (nu îi zic soție pentru că nu sunt căsătoriți ). Îl vedeam ca pe un prieten până să îi știu povestea. Am ieșit într-o zi ca prieteni la o cafea și mi-a explicat că mariajul lor este distrus de acum 3 ani de zile. Au împreună 2 copii. După o perioadă de timp, am început să ieșim împreună, iubitul meu (sau fostul) fiind în Argentina. Țin să menționez că aveam vreo 2 luni de zile fără să vorbim, fix când am început să ies cu J. Au fost 2 luni minunate! J. este un bărbat matur. Știe sa trateze o femeie. Știe cum să facă o femeie fericită, specială.  Acum, vine problema… S-a întors R. din Argentina. Schimbat total. Matur, preocupat, grijuliu, atent – tot ce nu aveam înainte de la el. J. mi-a zis că este în stare să își lase familia pentru a fi cu mine. Știu că este un sacrificiu foarte mare și știu că mă iubește cu adevărat. Dar faptul că are 2 copii mă trage înapoi. Mă doare să îl vad că suferă. Mă doare să îl văd pe matador că suferă pentru mine. Câteodată aș prefera să dispar, să nu mai exist pentru a le curma suferința amândurora. Sunt furioasă pentru că nu știu ce simt pentru niciunul dintre ei. Nu vreau să fac pe niciunul să sufere. Sunt confuză. Amândoi sunt persoane bune, singura persoană rea din toată povestea sunt eu .

Adela răspunde:

Draga mea,

 

Tu vrei să spui că, în timp ce R este în Argentina, voi nu vorbiţi cu lunile? Cum adică nu vorbiserăţi de două luni?! Nici măcar un telefon de „ce mai faci”, de două ori pe săptămână? Păi atunci, ce pretenţii poate avea de la tine? (sau tu de la el…) Nu e cazul să te consideri o persoană rea. Tu ţi-ai dat frâu liber inimii, iar acum suferi pentru că ştii cât de geloşi pot fi bărbaţii. Dar să ştii, de fapt, tu ai doar impresia că ai doi iubiţi care suferă în acest moment, pentru că R va pleca înapoi peste şase luni, după care vor urma iar şase luni de tăcere, în timp ce J va avea mereu cei doi copii care îl vor lega de cealaltă femeie din viaţa lui. Aşadar, până nu te hotărăşti tu ce vrei, ei vor gravita pe lângă tine, la fel de indecişi. Spre exemplu: ţi-ar plăcea o relaţie serioasă cu vreunul dintre ei? Ai pleca împreună cu R în Argentina, ar dori şi el să te ştie alături? Sau: ai trece peste situaţia cu copiii lui J, pentru a fi alături de el? Orice ai alege, situaţia respectivă va veni şi cu neplăceri, pe care tu le ştii prea bine şi trebuie să le pui în balanţă. Dar dacă ţi-e teamă să alegi, poţi amâna hotărârea până la plecarea lui R, după care îi vei acorda din nou tot timpul lui J, ca şi până acum. Ţi se pare enervant? Numai în inima ta vei putea găsi răspunsul corect.

Urmărește-ne pe Google News