Descoperă animale care hibernează și caracteristicile lor:
Cuprins:
De ce hibernează animalele
Hibernarea este o stare de activitate minimă și regresie metabolică suferită de unele specii de animale. Hibernarea este o heterotermie sezonieră caracterizată prin temperatură scăzută a corpului, respirație și ritm cardiac lente și rată metabolică scăzută. Cel mai frecvent apare în lunile de iarnă.
Hibernarea funcționează pentru a conserva energie atunci când nu este disponibilă suficientă hrană. Pentru a obține această economie de energie, un animal endotermic își scade rata metabolică și, prin urmare, temperatura corpului. Hibernarea poate dura zile, săptămâni sau luni – în funcție de specie, temperatura ambiantă, perioada anului și starea corpului individului. Înainte de a intra în hibernare, animalele trebuie să stocheze suficientă energie pentru a rezista pe durata perioadei lor de repaus, posibil atâta timp cât o iarnă întreagă.
Unele animale, cum ar fi majoritatea păsărilor, sunt suficient de deștepte pentru a migra spre climă mai caldă în timpul lunilor de iarnă, unde hrana nu se termină niciodată și ele pot funcționa normal.
Animale care hibernează
Marmotele
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/04/marmotele-animale-care-hiberneaza-1024x745.jpg)
Marmotele hibernează până la opt luni! Ele își petrec cele patru luni în care sunt treze făcând copii și pregătindu-se pentru următoarea hibernare. În timpul hibernarii, ele au doar 2-3 respirații pe minut și bătăile inimii lor încetinesc de la 120 de bătăi normale la 3-4 bătăi pe minut.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_21e087f056f9fe9323868e50c55d80d5.jpg)
Urșii
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/04/animale-care-hiberneaza-ursi-1024x575.jpg)
Doar patru specii de urși hibernează: ursul negru american, ursul negru asiatic, ursul brun și ursul polar. Aceste mamifere blănoase nu hibernează în adevăratul sens, deoarece temperatura corpului lor scade doar puțin și se pot trezi în orice moment. De fapt, o ursoaică însărcinată își va naște puii în timpul perioadei de hibernare. La fel ca adevărații hibernatori, bătăile inimii ursului vor încetini și ei pot rămâne mult timp fără să aibă mâncare. În timpul hibernarii, inima unui urs negru poate scădea de la 40-50 la 8 bătăi pe minut și poate rezista până la 100 de zile fără să mănânce sau să bea!
Aricii
Aricii sunt unii dintre cei mai adânci hibernatori. Unii pot dormi toată iarna! Temperatura corpului lor scade și respiră atât de puțin încât cu greu se vede. Au celule speciale care eliberează căldură de 20 de ori mai repede decât celulele albe. Dacă temperaturile scad prea scăzut, bătăile inimii lor se intensifică pentru a produce mai multă căldură, ceea ce îi trezește pentru scurt timp înainte de a adormi din nou.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_9b0624601d6ea02f0e0d6d2ec62643ce.jpg)
Liliecii
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/04/animale-care-hiberneaza-liliacul-1024x639.jpg)
Când liliecii sunt lăsați în voia lor, ei pot fi unii dintre acele animale care hibernează cel mai mult. În sălbăticie, liliecii mari și maro au petrecut 64-66 de zile în hibernare, în timp ce în captivitate unul a hibernat în mod incredibil de 344 de zile! Aceștia nu trebuie să mănânce, dar se trezesc să bea. Pulsul lor scade de la 1000 de bătăi pe minut la doar 25, iar unii lilieci respiră doar la fiecare 2 ore.
Țestoasele
Țestoasele sunt unele dintre animalele care hibernează. Durata somnului lor de iarnă depinde de locație și de subspecie: unele pot hiberna până la 77 de zile sau chiar 154 de zile. Bătăile inimii lor scad la doar una singură la fiecare 5-10 minute și nu trebuie să respire deloc, pentru că primesc oxigen prin piele. Țestoasele sunt foarte sensibile la mediul în schimbare din jurul lor, așa că dacă se trezesc prea devreme, probabil că nu vor supraviețui.
Șerpii jartieră
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/04/animale-care-hiberneaza-serpi-1024x676.jpg)
Spre deosebire de regina bondar, care hibernează singură, șerpii jartieră hibernează în grupuri. În Canada, unde iernile sunt excepțional de reci, pot exista sute și uneori mii de șerpi grupați împreună pentru căldură. Odată ce sosește primăvara și zăpada se topește, ei pleacă din casele lor de iarnă pentru a se relaxa la soare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_91c6c466e48a2378079d3b78c8a9ca7e.jpg)
Descoperă cele mai interesante specii de șerpi din România.
Melcii
Melcii au un ”pat” încorporat pentru hibernare. Ei intră în carapacea lor, închid gaura cu o membrană care păstrează umiditatea. În acest timp, nu folosesc aproape deloc energie și nu trebuie să mănânce absolut nimic. În unele zone în care plouă puțin, melcii pot hiberna ani de zile!
Bondarii
Când temperatura scade, masculii și albinele lucrătoare mor, dar regina supraviețuiește hibernând. Ea hibernează într-o gaură din sol, în cioturile de copaci putrezite sau sub așternutul de frunze. Ea va apărea 6-8 luni mai târziu, se va încălzi și apoi va găsi un loc frumos pentru a construi un cuib și a crea o echipă complet nouă de albine.
Lemurii pitici
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/04/lemur.jpg)
Acești drăguți pot fi găsiți trăind în zonele de pădure uscată din vestul și sudul Madagascarului, asta dacă nu sunt în perioada lor lungă de hibernare. Un lemur pitic cu coadă grasă va hiberna timp de aproximativ 6 luni și în acest timp trăiește din grăsimea pe care au depozitat-o în coadă din tot ceea ce a mâncat în lunile mai calde.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8811961da67dbffa06dba23da0da276a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_1b0d7a1c2598363ace0b8d7ad6e74fde.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_da8bae97bf21f2d22864992edf01a514.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_2e30454db867fe251c5aed463cc1aa12.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_2354eb7df2fe0c417878e2d7e2821540.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_bd07ead20f37d44b904bd9e7d964e644.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_67f4b01d6556a622ee566298cd77e6e0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_d54a061c90804e8e7ee3c04f61c10979.jpg)
Comentează
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.