Boala de care suferă Lady Gaga și lupta pentru o viață normală în România: Dr. Gabriella Bondoc, medicul care a adus terapia completă DBT în țară
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sănătatea mintală în România trece printr-o transformare profundă, de la simpla administrare de medicamente la programe complexe care redau funcționalitatea pacienților cu suferințe severe. Dr. Gabriella Bondoc, medic psihiatru și psihoterapeut, fondatoarea clinicilor HOPE, a explicat pentru Libertatea cum a adus în țară terapii și cum a implementat standardele internaționale de tratament pentru afecțiuni precum tulburarea Borderline, de care suferă vedete precum Lady Gaga, oferind pacienților români aceeași șansă la vindecare pe care o au starurile internaționale.
Cuprins:
Tulburarea Borderline: „Pielea emoțională arsă”
Tulburarea de Personalitate Borderline (BPD) afectează aproximativ 1,6% până la 5,9% din populația generală. Statisticile internaționale indică faptul că până la 10% dintre persoanele diagnosticate cu Borderline decedează prin suicid. Peste 80% dintre pacienți prezintă și alte afecțiuni, precum depresia majoră, tulburările de anxietate sau consumul de substanțe.
Multe vedete internaționale, precum Lady Gaga, au vorbit public despre lupta cu tulburarea Borderline. Ce înseamnă, de fapt, această afecțiune și cum se tratează?
Dacă menționăm nume precum Lady Gaga, Selena Gomez, Lady Diana sau Amy Winehouse, tulburarea Borderline devine un concept mai apropiat de noi. Vorbim despre pacienți care se confruntă cu cele mai severe suferințe: auto-vătămare (self-harm), consum de droguri și tentative multiple de suicid.
Acești oameni simt că au „pielea emoțională arsă”. Orice interacțiune, oricât de mică, îi poate durea atroce. Pentru ei, medicamentele nu sunt suficiente, având o eficiență de doar 30-35% și doar pentru simptomele asociate. Ei depind de Terapia Dialectic-Comportamentală (DBT), o formă de tratament pe care care am adus-o complet în țară, am fost singurii care au făcut asta, implementând-o cu tot parcursul necesar: training pentru terapeuți și cursuri de abilități de reglare emoțională pentru pacienți.
Cum funcționează acest tratament în cadrul Clinicilor HOPE?
Povestea noastră a început din dorința de a aduce în România acele intervenții care lipseau, astfel încât un pacient să aibă o șansă maximală de vindecare conform ghidurilor internaționale. În prezent, avem patru clinici în București și puncte de lucru în Cluj, Iași și Timișoara.
Acum 20 de ani aveam doar psihiatrie cu pastile și spitalizare publică. Noi am luat fiecare patologie pe rând, am văzut ce recomandă ghidurile internaționale și am implementat acele programe. Astăzi avem 11 programe de tratament în București, Cluj, Iași și Timișoara. Este un ecosistem unde pacientul găsește tot: medicamente, psihoeducație și psihoterapie specifică, totul pentru a atinge funcționalitatea maximă. Scopul nostru nu este doar eliminarea simptomelor, ci revenirea la o funcționalitate deplină, ajutând pacienții să își construiască o viață care merită trăită.
Barierele accesului la psihoterapie în România și rolul psihoeducației
De ce este atât de complicat pentru un român care este asigurat în sistemul de sănătate public să beneficieze de terapie gratuită?
Există o barieră sistemică despre care se vorbește puțin. Problema este că sistemul decontează doar 3 servicii pe zi pentru un medic. Dacă eu am 200 de pacienți, doar 15 pot face terapie săptămânală decontată. La copii, deși numărul e mai mare (12 pe zi), psihiatrii pediatri sunt extrem de puțini. În plus, birocrația legată de diplome specifice blochează accesul multor terapeuți buni la contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Semne de alarmă privind sănătatea mintală la copii și adolescenți
La ce ar trebui să fie atenți părinții în comportamentul celor mici?
Anxietatea este foarte prezentă, afectând 10-15% dintre copii. Un semn clar este schimbarea comportamentului timp de 1-2 săptămâni. În autism, avertizez părinții: dacă la 2 ani și jumătate copilul nu face propoziții simple, trebuie consultat un specialist. Iar la adolescenți, auto-vătămarea nu este „pentru atenție”, ci o încercare disperată de a calma o emoție insuportabilă.
Cât de importantă este informarea familiei în procesul de recuperare?
Suntem singura clinică ce pune un accent masiv pe psihoeducație. De exemplu, în cazul depresiei, explicăm familiei de ce aceasta nu este un „moft”, ce face pastila și ce rol are terapia. Fără această înțelegere, suportul de acasă lipsește, iar șansele de recuperare scad.
Alfabetizarea emoțională: Cartea „Mind Mastery” scrisă de dr. Gabriella Bondoc, un ghid pentru minte
Ați scris cartea „Mind Mastery”. Cui se adresează și de ce avem nevoie de un ghid pentru minte?
Cartea a apărut din nevoia de a oferi un ABC al emoțiilor. Mulți oameni, inclusiv manageri de succes, nu înțeleg structura psihică. De exemplu, puțini știu că furia are rolul de a promova schimbarea, nu este doar agresivitate. Cartea oferă arhitectura psihică necesară: explică ce sunt emoțiile, gândurile și cum se construiește un comportament.
Rolul cărții este să învețe oamenii că sănătatea mintală înseamnă să te trezești cu chef de viață și energie. Sportul, prietenii și timpul liber nu sunt opționale, sunt „hrană” obligatorie pentru creier. Dacă nu punem „benzină” sănătoasă, nu avem cum să obținem fericire. Sănătatea mintală trebuie tratată cu aceeași seriozitate ca orice alt organ al corpului. Cartea îi învață pe oameni să își cunoască „aparatul din dotare” și să nu mai trateze suferința psihică drept ceva rușinos.
Lady Gaga a mărturisit în nenumărate rânduri că suferă de depresie si că ia zilnic medicamente pentru această afecțiune. În cazurile severe de borderline, procesul terapeutic obișnuit sau medicamentele singure nu sunt adesea eficiente, astfel că terapia DBT este esențială.
.
