Începe procesul de trădare al suveraniștilor din Comandamentul „Vlad Țepeș”. Cum au folosit inculpații aplicația ChatGPT pentru a-și găsi „omul de legătură” cu Rusia

Comandamentul „Vlad Țepeș”, reprezentat de Adrian Robertin Dinu, este a doua grupare care l-a susținut pe Călin Georgescu, prima fiind cea organizată de Horațiu Potra, ai cărei membri sunt judecați separat pentru tentativă de lovitură de stat.

Libertatea a consultat „Încheierea finală din data de 21 aprilie 2026” pentru a vedea ce au invocat membrii Comandamentului „Vlad Țepeș” în camera preliminară, o procedură în care instanța nu se pronunță asupra acuzațiilor, ci doar verifică legalitatea întocmirii rechizitoriului.

Chiar și așa, în acest cadru, instanța face referire la probe și la situația de fapt, precum și la motivele pentru care avocații au solicitat restituirea dosarului la DIICOT.

Cum au încercat avocații să forțeze restituirea dosarului la Parchet

Printre acestea se numărau criticile cu privire la faptul că unii dintre inculpați ar fi militari, astfel că ar fi trebuit aduși în fața unei instanțe militare, nu civile.

Alte critici au vizat:

• lipsa de claritate a acuzațiilor
• nelegalitatea perchezițiilor informatice
• nelegalitatea măsurilor de supraveghere
• nelegalitatea tuturor interceptărilor şi înregistrărilor efectuate de procurori, precum și a transcrierii acestora.

Instanța de fond a reținut că, dimpotrivă, rechizitoriul respectă toate standardele legale, astfel că a dispus începerea judecății pe fond, pentru următoarele considerente:

• „În primul rând, se observă că, la data săvârșirii presupuselor fapte, niciunul dintre inculpaţi nu avea calitatea de cadru militar activ, fiind cadre militare în rezervă.
• Judecătorul de cameră preliminară apreciază că, deși legea nu face deosebire între un militar aflat în activitate, în rezervă ori în retragere, acest text de lege trebuie interpretat în sensul că numai calitatea de militar în activitate atrage competența Curții Militare de Apel, după caz a unităţii de parchet militare corespondente.
• Plecând de la dispozițiile legale anterior evocate, se constată că în cazul militarilor legiuitorul a înțeles că această competență după calitatea persoanei să fie atrasă de funcțiile militare exercitate efectiv.
• Faptul că militarii aflați în rezervă beneficiază de o parte din drepturile conferite cadrelor militare (nu de plenitudinea acestora) nu constituie un argument suficient pentru a contrazice concluzia anterioară în materia competenței personale.
• Trecând peste aceste chestiuni prealabile (care, oricum nu se pliază pe aspectele invocate de inculpaţi, raportat la natura presupuselor infracţiuni deduse judecăţii), se observă că, în cauză, este atrasă competenţa exclusivă în a investiga infracţiuni precum cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, în sarcina Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
• Analizând conținutul rechizitoriului nr. 6758/19/P/2024 din data de 12.12.2025 al  DIICOT, judecătorul de cameră preliminară reţine că faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii (…) sunt clar descrise atât în secţiunea dedicată descrierii situaţiei de fapt, cât şi la secţiunea «Faptele şi încadrarea juridică», cu trimitere la mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale.
• În ceea ce privește critica inculpaţilor în sensul că actul de sesizare nu menționează care este contribuţia individuală clară a fiecăruia şi că nu sunt descrise actele materiale concrete imputabile acestora, cu precizare a concretă a datei, locului şi modului de comitere, Judecătorul de cameră preliminară constată că, după descrierea detaliată a situației de fapt, în secțiunea «Faptele şi încadrarea juridică» a rechizitoriului se menționează în mod expres toate aceste aspecte, fiind indicate perioada presupus infracţională, modalitatea în care se presupune că s-ar fi săvârşit faptele, calitatea în care a acţionat fiecare inculpat, precum şi presupusele atribuţii individuale ale fiecărui inculpat în cadrul grupului.
• Astfel, se arată că, prin acţiuni continue, conştiente, publice sau conspirate, desfăşurate în periaoda aprilie 2024-martie 2025, au intrat în legătură cu agenţi ai unei puteri străine în scopul de a ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului român prin subminarea politică şi a capacităţii de apărare a statului român, iar în cazul inculpatului (Semeniuc Marius – n.r.) că, începând cu luna mai 2024 a sprijinit activitatea grupului, dar şi că, în perioada 25.01.2025-03.02.2025, s-a deplasat la Moscova unde a facilitat întâlnirile inc. (Dinu Adrian Robertin – n.r.) cu mai multe persoane, acţionând în acelaşi scop reţinut în sarcina celorlalţi inculpaţi”, reține Curtea de Apel București.

Omul de legătură din Rusia, găsit cu ajutorul ChatGPT

Prima documentare a folosirii ca probă a unei conversații cu inteligența artificială într-un proces penal este atestată de un pasaj din rechizitoriu, unde procurorii rețin că Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc și-au găsit „omul de legătură” cu Moscova cu ajutorul ChatGPT, iar datele au fost găsite ulterior în istoricul aplicației:

• „Parchetul a precizat că, în urma analizării datelor obținute ca urmare a perchezițiilor informatice cu privire la sistemele informatice și suporții de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpații (Dinu Adrian Robertin – n.r.) și (Semeniuc Marius – n.r.) au rezultat date concludente privind săvârșirea de către aceștia a infracțiunilor reținute în sarcina lor.
• De asemenea, a mai fost identificată o conversație din data de 12.12.2024, ora 11:53 (UTC+0), în cuprinsul căreia inculpatul (Semeniuc Marius – n.r.) adresa întrebări aplicației ChatGPT, conversația fiind purtată în limba rusă, iar întrebările adresate de inculpatul (Semeniuc Marius – n.r.) referindu-se la organizația Matica Rusinov (Matca Rutenilor) și la liderul acesteia, Petro Ghetsko.
• S-a mai arătat că, anterior, inculpatul (Semeniuc Marius – n.r.) a adresat și alte întrebări aplicației ChatGPT, fiind astfel identificată o conversație din data de 12.12.2024, ora 11:48 (UTC+0), conversația fiind purtată în limba română, iar întrebările adresate se refereau la persoana sa, respectiv la implicarea în mișcarea rusofilă/ruteană, precum și cu privire la posibila amenințare la adresa securității naționale a României reprezentată de inculpat și mișcarea rusofilă: «(Semeniuc Marius – n.r.) și mișcarea rusofila ca amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei și a României», reține instanța din rechizitoriul procurorilor.

Ce au discutat suveraniștii cu agenții FSB la întâlnirea de la Moscova

Mai departe, Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc s-au întâlnit la Moscova cu „reprezentanții nivelurilor 2 și 3”, respectiv cu Igor Mashkov (colonel FSB) și Petro Ghetsko (activist separatist), urmând să fie puși în legătură cu Alexander Bortnikov, șeful FSB, considerat „numărul 1” în ierarhie.

Din actele dosarului rezultă că scopul deplasării era obținerea sprijinului și susținerii Federației Ruse în vederea preluării puterii de stat în România de către reprezentanții Comandamentului „Vlad Țepeș”.

Prețul întrevederii dintre agenții FSB și „delegația” suveraniștilor a fost stabilit la 5.000 de euro „cash”.

Iată detaliile-cheie ale vizitei lui Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc la Moscova, extrase din rechizitoriul procurorilor DIICOT:

•  „Semeniuc Marius se interesează de ce vor obține «la schimb», ocazie cu care Petro Ghetsko îi menționează că vor avea «întâlnire cu oameni apropiați… Ei să fie pregătiți să spună cum văd ei. Vor fi ascultați. Asta va merge mai sus». (…)
•  În data de 14.01.2025, în contextul pregătirii lui Dinu Adrian-Robertin și Semeniuc Marius pentru obținerea vizei de călătorie în Federația Rusă, cel din urmă îl întreabă pe Petro Ghetsko ce scop să completeze la motivul călătoriei, acesta îi precizează «Turismul este optim». De asemenea, îl sfătuiește pe Semeniuc să aleagă Hotelul Beta pentru perioada șederii în Rusia.
• În data de 16.01.2025, Petro Ghetsko îi transmite lui Semeniuc Marius să aducă cu ocazia vizitei un steag mic al României «cum avem noi pe masă la conferințe».
• În data de 21.01.2025 Semeniuc Marius i-a comunicat lui Petro Ghetsko data și ora la care vor ajunge în Federația Rusă (26.01.2025, ora 14:26).
• În data de 29.01.2025, Petro Ghetsko îi redirecționează de la contul Ruska Rada un mesaj lui Semeniuc Marius cu mențiunea «Noi considerăm anularea alegerilor din România ca fiind lovitură de stat. Dar în România există forțe care doresc și care pot face ordine, iar noi suntem dispuși să le susținem».
•  În data de 30.01.2025, Petro Ghetsko îi oferă lui Semeniuc Marius o adresă, probabil pentru întâlnire: «Malaia Dmitrovka», 27 institutul frumuseții. În aceeași zi, la rugămintea lui Dinu Adrian-Robertin, Semeniuc Marius i-a trimis lui Petro Ghetsko un link despre decizia CCR referitoare la renumărarea voturilor din turul 1 al alegerilor prezidențiale.
•  În data de 31.01.2025, Semeniuc Marius îl roagă pe Petro Ghetsko să îi ofere lui Dinu Adrian-Robertin «concret pe puncte toate condițiile și stabilirea obiectivelor și lasă-i să le analizeze și să se pună în temă de acasă. Nu se poate ca într-o săptămână să finalizezi ceea ce alții fac în cinci sau zece ani…». În aceeași zi, cele trei persoane s-au și întâlnit;
• Tot în cadrul discuțiilor purtate între Semeniuc Marius și Petro Ghetsko, cel din urmă i-a comunicat că ei deja au «instalat România în contextul corect», cu ocazia desfășurării celei de-a 38-a Conferințe”, se arată în actul de sesizare a instanței.

Comunicatul suveraniștilor, trimis către FSB spre „evaluare și corectare”

La întoarcerea în țară, Dinu și Semeniuc au redactat un comunicat din partea Comandamentului „Vlad Țepeș”, pe care l-au trimis spre editare omului lor „de legătură” cu FSB.

În schimb, acesta din urmă le-a transmis celor doi să aștepte „ordinele” directorului FSB.

Tot în cadrul acestor discuții a fost vehiculat și numele lui Călin Georgescu, privit drept „președintele ales”:

• „În data de 06.02.2025, Semeniuc Marius îi transmite lui Petro Ghetsko «Comunicatul domnului Adrian Robertin Dinu de la Comandamentul Vlad Țepeș către comandamentul NATO și reprezentanții NATO din România» pentru a-i cere părerea, cu mențiunea «Ți-am retransmis nu pentru publicare. Ci ca să evaluezi și să corectezi unde e nevoie»;
• În data de 19.02.2025, are loc următoarea discuție între Semeniuc Marius și Petro Ghetsko: «Semeniuc: Am văzut luarea de cuvânt… De ce lui Bortnikov? Și de ce așa? Ghetsko: El rezolvă această problemă. În toate sensurile. Semeniuc: Voi (tu și Igor Gheorghievici) doar ziceați că aveți intrare directă la Bortnikov… De ce ieșiți așa? Ghetsko: Există noțiunea de raport, iar ca răspuns – ordin. Să prezinți raportul […] Semeniuc: Adică urmează un ordin? Ghetsko: Da. Aceasta este baza sistemului». (nota procurorilor – Alexander Bortnikov este directorul Serviciului Rus de Securitate, FSB)
•  În data de 20.02.2025, Semeniuc Marius îi trimite fotografii lui Petro Ghetsko de la ceremonie festivă de depunere de coroane la Memorialul Central Sovietic din București, respectiv de la recepție, organizate cu ocazia Zilei Apărătorului Patriei de către Ambasada Federației Ruse în România, fotografii ce au fost postate de contul «Mihai Lauruc, cetățean român, cofondator al Mișcării Internaționale Rusofile (MIR), șeful secției din România».
• În data de 24.02.2025, Semeniuc Marius se interesează dacă există vreun răspuns de la Bortnikov (directorul FSB), iar Petro Ghetsko îi răspunde «Încă nu. Nu mai devreme de două săptămâni».
• În data de 26.02.2025, Semeniuc Marius poartă următoarea discuție cu Petro Ghetsko «Semeniuc: În direcția lui Georgescu vezi alternativă? Ghetsko: Încă nu. Semeniuc: De ce încă? Ghetsko: Încă nu s-au manifestat. Semeniuc: Vezi oportună preluarea mișcării din partea noastră? Sau e deja a noastră…Ghetsko: În mai o să pornească agitație. Semeniuc: Mass-media vuiesc referitor la urme rusești…Ghetsko: Noi o să afișăm steagul României. Suntem priviți»”, se arată în rechizitoriu.

DIICOT: „Au încercat să preia puterea în stat printr-un vid instituțional”

Procurorii rețin că obiectivele asumate ale Comandamentului „Vlad Țepeș” erau, printre altele, retragerea României din NATO, declararea neutralității, încheierea unui parteneriat strategic cu Federația Rusă și preluarea puterii de stat prin răsturnarea actualei ordini de drept, respectiv înlocuirea acesteia cu un nou Guvern, format din membrii organizației ce vor ocupa funcții de miniștri.

•  „Din probatoriul administrat, rezultă că inculpații (…) au încercat să obțină sprijinul unor agenți ai Federației Ruse în vederea punerii în aplicare a acestor obiective, agenți aflați atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriul Rusiei.
• În acest sens, trebuie precizat că toți inculpații cercetați în cauză au cunoscut că inculpatul Dinu Adrian Robertin urma să se deplaseze în Federația Rusă pentru a intra în legătură cu agenți ai acestui stat care să sprijine obiectivele așa-zisului «Comandament», așteptând cu interes întoarcerea acestuia pentru a afla dacă obiectivele lor sunt «acceptate» și care sunt «directivele» primite de la respectivii agenți.
• Inculpații au urmărit permanent recrutarea de noi membri, atât la nivel central cât și la nivel local, membri care să fie organizați așa cum am arătat și mai sus. Ținta preferată a grupării, în realizarea acestui demers, au fost cadrele active sau în rezervă din instituțiile componente al Sistemului Național de Apărare (…).
•  Prin aceste activități, inculpații au încercat să coaguleze un număr suficient de mare de persoane, de care să se folosească, în cadrul unor acțiuni de protest și, prin intermediul cărora să determine un vid instituțional, care să le permită preluarea puterii în stat.
• Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate, prin raportarea la puterea/organizația străină, aceasta trebuie să fie în mod real susceptibilă de a realiza scopul urmărit. Personalul diplomatic al Federației Ruse la București, precum și agenții contactați la Moscova, aveau aptitudinea necesară de a sprijini în mod real demersurile membrilor grupului infracțional, de a știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului prin subminarea politică sau a capacității de apărare a statului.
• Trebuie avut în vedere că, în cadrul grupului infracțional organizat, fiecare inculpat avea atribuții specifice, clar determinate și fiecare membru era deplin conștient de faptul că organizația autointitulată Comandamentul Vlad Țepeș a apelat la sprijinul și susținerea Federației Ruse în vederea realizării obiectivelor propuse.
• Prin urmare, chiar dacă inculpatul Dinu Adrian Robertin s-a erijat în «purtătorul de cuvânt» al comandamentului Vlad Țepeș în relația cu Federația Rusă, toți inculpații au fost în contact direct și în mod repetat cu reprezentanții ambasadei Federației Ruse la Bucuresti și au cunoscut, încurajat și sprijinit, în egală măsură, acțiunile întreprinse de către inculpatul Dinu Adrian Robertin cu agenții Federației Ruse, atât pe teritoriul țării cât și la Moscova.
•  Chiar dacă în ultima perioadă s-a constatat o anumită tensiune între membrii grupului cu privire la inculpatul Dinu Adrian Robertin, s-a menţionat că motivul real al acestor tensiuni îl constituia faptul că acesta a încercat să se impună ca lider unic al grupului, tocmai ca urmare a încrederii dobândite în urma întâlnirii pe care a avut-o cu agenții Federației Ruse la Moscova”, notează procurorii DIICOT.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro