Manager român dintr-o multinațională IT, concediat fiindcă a ajutat o subalternă să își schimbe parola: „Sunt consecințe potențial dezastruoase pentru angajator”

În proces, angajatul concediat a arătat că nu a vrut decât să își ajute subalterna, iar decizia de concediere este disproporționată în raport cu fapta comisă. Instanța a respins cererea de anulare a deciziei de concediere, dar hotărârea nu este definitivă.

„Colegii din management au reacționat vehement”

Povestea conflictului de muncă ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București a început într-o seară de vineri a lunii septembrie 2024, când liderul unei echipe care lucrează într-un proiect pentru Huawei Europa, după terminarea programului de lucru, a fost contactat pe WhatsApp de o colegă (subalternă) și rugat să îi schimbe de urgență parola Windows „pe motiv că unul dintre colegii săi i-ar fi aflat parola şi îşi amintise acest lucru abia când a ajuns acasă”.

În procesul deschis după concediere, managerul a arătat că a acceptat să își ajute subalterna, dar a avertizat-o „că parola este un element personal și confidențial, care nu trebuie comunicat nimănui” și a sfătuit-o ca luni, în prima zi lucrătoare, să ceară resetarea parolei. 

La rugămintea colegei, managerul a schimbat parola de acces în Windows a subalternei, folosind  o metodă de resetară bazată pe AI (inteligență artificială) B-Max asociată aplicației MS Teams. „Aplicația era activă tehnic în sistem, iar o comunicare oficială, care să interzică utilizarea acesteia, nu fusese efectuată de către compania angajatoare”, s-a apărat angajatul, potrivit căruia resetarea parolei a fost finalizată prin accesarea efectivă a contului de Windows de pe calculatorul colegei sale. 

În momentul resetării parolei, aplicația MS Teams de pe calculatorul subalternei s-a lansat și au fost vizibile pe ecran ultimele conversații avute de către angajată pe un grup privat. Managerul susține că acele discuții nu erau legate de muncă, iar aplicația a fost vizibilă aproximativ 10 minute, cât a fost resetată parola. 

Întors după weekend la serviciu, team-leaderul a fost rugat să reseteze parola, iar bărbatul a folosit aceeași metodă. În aceeași zi, „preocupat de mersul proiectului și de problemele pe care le au angajații subalterni”, managerul le-a povestit unor colegi din management, o colegă şef de proiect şi un coleg şef de birou (supervizor senior), cum și-a ajutat colega să își schimbe parolele. 

Angajatul a arătat în proces că „în momentul în care a adus în discuție subiectul referitor la faptul că a fost nevoit să schimbe parola colegei sale subalterne, colegii din management au reacționat vehement şi nu au mai dorit să continue dialogul pe acest subiect”. 

Cercetat disciplinar și concediat

Managerul a arătat că în aceeași zi a contactat-o pe șefa sa directă, explicându-i ce s-a întâmplat, iar două săptămâni mai târziu a primit un convocator prin care era invitat la comisia de disciplină. Cu ocazia audierii a relatat ce s-a întâmplat, iar comisia i-a spus că i se va comunica decizia luată în cazul său. 

În momentul în care i s-a comunicat procesul-verbal întocmit de comisia de disciplină, angajatul a observat că titlul conține sintagma „concediere disciplinară”, dar în conținutul documentului nu se face nicio referire la concediere. „Răspunsul primit a fost că se analizează cazul în continuare, iar sintagma din titlu reprezintă o eroare de redactare”, a mai reclamat angajatul concediat. 

Câteva zile mai târziu, a primit procesul-verbal rectificat, fără să mai apară sintagma „concediere disciplinară”, iar după alte câteva zile, de la Resurse Umane i s-a transmis că va fi sancționat disciplinar cu desfacerea contractului de muncă. 

Angajatul susține că i s-a transmis verbal „să se gândească la depunerea cererii de demisie cu efect imediat, fără preaviz, fiindu-i lăsat timp de gândire până vineri seara, 18.10.2024, pentru a nu rămâne în dosarul său profesional sancțiunea disciplinară”. Aflat sub imperiul unui „stres imens”, managerul a cerut două zile de concediu de odihnă care nu i-au fost aprobate. În 21.10.2024 i-a fost comunicată decizia de concediere. 

Acces la informații sensibile chiar și ulterior

În procesul deschis împotriva fostului său angajatoru, managerul arată că în ciuda acuzațiilor că a comis fapte grave, mai mult de o lună de la momentul în care și-a informat superiorii „a continuat să lucreze în mod normal, având acces deplin la tot ceea ce înseamnă documente confidențiale interne”. 

„Deşi în decizia de sancționare se constată săvârşirea unei abateri disciplinare grave urmare căreia reclamantul a fost concediat disciplinar, aceasta nu a fost de natură să împiedice în vreun fel accesul reclamantului de către angajator la informații şi documente confidențiale ale clienților săi”, a reclamat angajatul concediat în proces. 

În plus, angajatul dat afară a reclamat faptul că într-un caz în care un angajat a postat pe TikTok imagini de la locul de muncă în care se vedeau logo-ul clientului și aplicația în care lucra (fapt semnalat chiar de client), comisia de disciplină a aplicat doar un avertisment, la fel ca în cazul unui alt coleg, care a accesat contul de Windows al unui coleg pentru a face o cerere de avans salariu în numele lui. 

Managerul a reclamat că, deși nu a fost sancționat niciodată în cei 14 ani de activitate în cadrul firmei, fiind promovat constant pentru perfomanțele sale, „angajatorul foloseşte dublu standard în aprecierea gravității faptelor”, concedierea sa „neavând legătură cu aşa zisa gravitate a faptei”. 

„Consecințe potențial dezastruoase pentru angajator”

În întâmpinare, compania angajatoare a subliniat că „reclamantul nu avea drepturile și atribuțiile necesare pentru o astfel de operațiune”, mai ales că „aplicația utilizată de acesta nu mai era folosită și/sau acceptată la nivelul societății”. 

„Precum orice problemă de natură IT, această solicitare (n.r. de schimbare a parolei) trebuia soluționată prin deschiderea unui tichet oficial în atenția Departamentului IT al Societății și, ulterior, tratată și rezolvată de către acest departament specializat și cu atribuții în acest sens”, s-a mai apărat compania dată în judecată pentru concediere abuzivă. 

Faptele angajatului, a mai arătat compania în proces, „sunt dintre cele mai grave” pentru că pun în real pericol relația firmei cu clientul (Huawei Europe). Compania s-a mai apărat susținând că faptele managerului concediat pun în pericol „inclusiv relațiile contractuale, cu consecințe potențial dezastruoase pentru angajator, crearea unui precedent periculos la nivelul angajatorului, inclusiv prin existența riscului de extindere a fenomenului către alți salariați, dar și crearea unui climat de profundă nesiguranță la nivelul celorlalți salariați cu privire la siguranța conversațiilor profesionale și/sau personale”.

Compania s-a mai apărat susținând că în cadrul procedurii de cercetare disciplinară angajatul „s-a limitat la recunoașterea faptelor săvârșite, încercând doar să minimizeze consecințele acestora”. „Apărări bazate pe o presupusă necunoaștere a procedurilor interne ale societății în care activează și deține o poziție de manager nu pot fi reținute”, a mai invocat compania. 

Angajatorul a insistat că „nicio rugăminte și/sau temere a vreunui salariat nu poate constitui temei/drept al reclamantului pentru a întreprinde o acțiune care excede sferei atribuțiilor sale”. 

„Reclamantul nu a fost cercetat și sancționat pentru utilizarea în interes propriu a unei aplicații care nu mai era utilizată în cadrul societății, ci pentru accesarea fără drept a contului unui alt salariat, efectuarea de operațiuni pe contul respectiv (schimbarea parolei de acces) și accesul la o serie de conversații private care implicau nu numai salariata care i-ar fi solicitat să întreprindă această acțiune, ci și alte persoane”, au subliniat reprezentanții companiei.

În plus, a mai invocat firma angajatoare, „odată cu accesarea fără drept a contului salariatei reclamantul a avut posibilitatea și accesul nestingherit la conversațiile acesteia din diverse grupuri de Teams”, ceea ce „reprezintă o încălcare clară a prevederilor regulamentului privind datele cu caracter personal”.

Tribunalul București: concedierea a fost legală

În urma procesului, judecat în primă instanță la Tribunalul București, instanța i-a dat câștig de cauză firmei angajatoare, considerând că decizia de concediere a fost legală. Tribunalul și-a motivat decizia arătând că „reclamantul nu a negat săvârşirea faptei de a schimba temporar la data de 06.09.2024, prin aplicaţia Teams Webhelp B-max, parola unei angajate (…) la cererea expresă a acesteia, neavând drepturi şi atribuţiile necesare pentru o astfel de operaţiune cu scopul de verificare a unei conversaţii Teams, participanţii fiind colegi din acelaşi department”. 

„Singura apărare formulată de reclamant în cauză s-a concentrat în jurul faptului că scopul schimbării parolei a fost doar în scopul de a o ajută pe colega sa, însă cu toate acestea, instanța apreciază că nimic nu justifică alegerea reclamantului de a acţiona fără a avea autorizarea necesară din partea Departamentului care rezolva aceste cereri, mai cu seamă avându-se în vedere poziţia de middle management pe care o ocupa în cadrul pârâtei. 

Chiar și în situația în care s-ar accepta ipoteza nedovedită de reclamant în cauză, potrivit căreia acţiunea întreprinsă a fost doar în scopul de a-şi ajuta o colegă la rugămintea acesteia, nimic nu îl oprea pe reclamant, pe de o parte, să o îndrume pe colega sa către departamentul ce se ocupă de astfel de cereri”, se mai arată în decizia Tribunalului București, care nu este definitivă. 

Instanța a mai reținut că managerul și-a anunțat superiorul abia la patru zile de la eveniment, „numai după ce a avut o discuţie cu alţi doi colegi din management care au reacţionat vehement cu privire la acest subiect”. 

Judecătorul a mai scos în evidență că „reclamantul din postura sa de şef proiect avea cunoştinţă că orice problemă de natura IT trebuia soluţionată prin deschiderea unui tichet oficial în atenţia Departamentului IT al Societăţii şi, ulterior, tratată şi rezolvată de către acest departament specializat şi cu atribuţii în acest sens”. 

„Tribunalul are, de asemenea în vedere şi consecințele faptei săvârşite de reclamant, acestea fiind dintre cele mai grave, constând în punerea în real pericol a relaţiilor dintre angajator şi beneficiarul servicilor prestate de acesta, inclusiv a relaţiilor contractuale cu consecinţe potenţial dezastruos (…)”, se mai arată în hotărârea judecătorească, potrivit căreia „fapta reţinută în sarcina reclamantului reprezintă abatere disciplinară gravă, săvârşită cu vinovăţie, reclamantul având întreaga experienţă şi calificare personală şi profesională necesară pentru a conştientiza/ prevedea consecinţele faptelor sale”. 

Hotărârea Tribunalului București, de validare a deciziei de concediere, nu este definitivă. Decizia a fost atacată cu apel, care se va judeca la Curtea de Apel București, iar primul termen din apel a fost fixat în 25 iunie. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro