Cuprins:
Ce este polipropilena (PP)
Polipropilena (PP) este un polimer termoplastic, cu formula chimică (C₃H₆)ₙ, care se obține prin polimerizarea propilenei (propenă), un compus organic din clasa alchenelor. A fost sintetizată pentru prima dată în anii 1950, iar în prezent este unul dintre cele mai răspândite materiale plastice la nivel global. PP este cea mai ușoară rășină termoplastică și se clasifică în trei tipuri pe baza aranjamentului grupărilor metil: polipropilenă izotactică, atactică și sindiotactică.
Datorită proprietăților sale fizice și chimice, propilena este considerată un material versatil și durabil, cu o gamă variată de utilizări și, în anumite condiții, printre cele mai sigure plastice comerciale existene astăzi pe piață pentru contactul cu alimentele. De altfel, propilena este aprobată de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pentru contactul cu alimentele, astfel încât vei regăsi PP în recipiente alimentare, cum ar fi cele pentru iaurt, cremă de brânză și unt.
Deoarece are o toleranță ridicată la căldură, este utilizată la ambalarea alimentelor care pot fi încălzite la cuptorul cu microunde. De asemenea, potrivit Health.com, este folosită și în medicină, unde unele dispozitive și implanturi chirurgicale sunt fabricate din polipropilenă, în timp ce fibrele de polipropilenă sunt utilizate în mod obișnuit pentru a țese covoare pentru interior și exterior.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_88b1986b9c8a55f4378b20d25a933c12.jpg)
La ce se folosește polipropilena
Comparativ cu alte materiale plastice, această substanță suportă temperaturi ridicate, ajungând până la 160-170°C, ceea ce o face potrivită pentru utilizarea în cuptoarele cu microunde sau pentru recipientele destinate lichidelor fierbinți. Deoarece are o stabilitate chimică ridicată, polipropilena nu interacționează cu alte substanțe și nici nu emite compuși periculoși în contact cu alimentele. În același timp, nu este afectată de apă sau de umiditate, protejând conținutul împotriva alterării.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/shutterstock2451755531.jpg)
Un alt avantaj major îl reprezintă durabilitatea crescută a polipropilenei, aceasta fiind foarte rezistentă la uzură și greu de deteriorat. Polipropilena este apreciată și pentru rezistența sa mecanică și capacitatea de a fi modelată ușor și datorită acestor caracteristici remarcabile, este folosită în numeroase domenii, mai ales în industria ambalajelor pentru produsele alimentare. Iată cele mai cunoscute aplicații ale propilenei:
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f3007858113c72442158496db4a1645a.jpg)
Materiale de ambalare. Polipropilena este foarte rezistentă și ieftină, ceea ce o face ideală pentru paleți, sticle, borcane, cutii, recipiente pentru iaurt, pahare pentru băuturi, caserole, pungi resigilabile, dopuri, tacâmuri și pahare de unică folosință și alte recipiente de ambalare.
Articole de uz casnic. Polipropilena este unul dintre cele mai comune materiale plastice utilizate pentru fabricarea bunurilor de consum, cum ar fi mobilierul din plastic, aparatele electrocasnice, geamantane, trolere, genți de voiaj și jucării, relatează WebMD.com.
Componente pentru automobile. Datorită costurilor sale reduse, precum și versatilității și flexibilității sale, polipropilena este adesea utilizată pentru fabricarea diferitelor componente auto, cum ar fi carcasele bateriilor și a celor pentru componentele electrice, barele de protecție, ornamentele interioare și fețele ușilor, precum și panourile de control.
Echipamente medicale. Datorită faptului că este foarte rezistentă la substanțe chimice și la bacterii, polipropilena este foarte populară pentru utilizări în domeniul medical. Astfel, acest plastic este folosit la seringi, containere pentru mostre, tăvile pentru alimente, tăvilede pat, containere pentru mostre, pungi de fluide și recipiente pentru pastile.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4948ef602e67c1b00d206a1b1a7adcf4.jpg)
Polipropilena conține BPA?
BPA (Bisfenol-A) este o substanță chimică utilizată la fabricarea materialelor plastice dure, așa cum sunt policarbonații, și în rășinile epoxidice care acoperă interiorul conservelor și al conductelor de alimentare cu apă, regăsindu-se în ambalajele alimentare încă din anii 1960. Deși FDA a declarat că, în cantități mici, BPA nu este periculos pentru oameni, unii experți în mediu și sănătate sunt îngrijorați de faptul că expunerea la această substanță poate provoca mari neplăceri.
Cercetările arată că BPA se scurge din recipientele, farfuriile și sticlele din plastic în alimente atunci când acestea sunt încălzite, ceea ce face ca, odată ajuns în organism, să acționeze ca hormonul estrogen, care poate cauza diverse probleme de sănătate. Astfel, BPA poate duce la probleme de dezvoltare a creierului, a funcției imunitare, a capacităților de învățare, la tulburări de reproducere și la alte probleme de sănătate, inclusiv la infertilitate potențială și pubertate precoce, precum și șanse mai mari de boli cardiovasculare.
Din această cauză, există o preocupare crescândă legată de BPA, ceea ce a dus la producerea mai multor tipuri de materiale plastice care nu conțin BPA, iar unul dintre acestea este polipropilena. Experții recomandă ca, atunci când achiziționezi ambalaje sau produse din plastic, să le cumperi pe cele care prezintă eticheta „fără BPA”.
Este sigură polipropilena pentru alimente?
Specialiștii din domeniu dau asigurări că polipropilena este un material sigur chiar și lipsită de BPA, motiv pentru care este adesea preferată pentru recipientele alimentare și produsele pentru copii. Potrivit Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA, polipropilena este aprobată pentru contactul cu alimentele și poate fi utilizată în condiții de siguranță dacă este folosită conform instrucțiunilor producătorului.
PP este considerat un plastic sigur, fiind aprobată de FDA și EPA, așa cum am precizat anterior, atât pentru recipiente alimentare de unică folosință, cât și pentru recipiente reutilizabile. Mai mult decât atât, polipropilena este considerată drept una dintre cele mai sigure opțiuni pentru depozitarea alimentelor, datorită faptului că este inertă din punct de vedere chimic, adică nu reacționează cu alimentele sau cu băuturile.
De asemenea, este rezistentă la căldură, putând fi folosită în cuptorul cu microunde și în mașina de spălat vase (dacă este marcată ca atare). În plus, este „impermeabilă”, deoarece nu permite pătrunderea apei sau a grăsimilor. Trebuie să știi că materialele plastice marcate cu numerele 2 (HDPE), 4 (PE) și 5 (PP) sunt în general considerate sigure pentru depozitarea alimentelor și băuturilor. Totuși, este important să se evite supraîncălzirea sau utilizarea excesivă a produselor uzate care conțin polipropilenă, deoarece acest lucru poate duce la degradarea materialului și la eliberarea de substanțe potențial nocive.
Trebuie spus, însă, că nici un studiu efectuat până astăzi nu a arătat vreo corelație directă între polipropilenă și cancerul la oameni, așa cum se bănuia la un moment dat, notează WebMD.com. Însă, este nevoie de mult mai multe cercetări asupra microplasticelor din polipropilenă și a modului în care acestea afectează nu doar corpul nostru, ci și mediul înconjurător.
Polipropilena produce emisii?
În timpul procesului de turnare prin injecție a polipropilenei, aceasta este de obicei încălzită până la punctul său de topire, cuprins între 160 și 170°C, temperaturi la care nu suferă de obicei degradare, rezultând emisii minime de gaze. Cu toate acestea, polipropilena se poate degrada din punct de vedere termic atunci când este încălzită excesiv și poate elibera substanțe volatile, cum ar fi monomerul de propilenă sau alți produse de descompunere, aflăm de pe site-ul Immould.com.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/shutterstock2549646459-1024x681.jpg)
Când vine vorba de arderea polipropilenei, în special la temperaturi sub punctul său ideal de ardere de aproximativ 850°C sau mai mult, pot fi emise diverse substanțe toxice. Aceste emisii includ monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), vapori de apă și hidrocarburi complexe.
În plus, dacă este arsă la temperaturi care nu sunt suficient de ridicate, polipropilena poate să genereze particule fine, precum și compuși potențial toxici, cum ar fi dioxinele și furanii, deși în cantități mult mai mici comparativ cu materiale toxice precum PVC-ul. Arderea corespunzătoare a polipropilenei în instalații dotate cu tehnologii avansate de control al poluării poate reduce semnificativ emisiile acestor substanțe nocive.
Beneficii ale utilizării polipropilenei
Polipropilena reprezintă o alternativă mai bună la plasticele care conțin BPA și oferă mai multe avantaje care o fac o alegere ideală pentru ambalarea alimentelor. Polipropilena este clasată drept un material sigur pentru contactul cu alimentele, fiind aprobată de autorități internaționale precum FDA și EFSA deoarece nu eliberează substanțe dăunătoare în produsele alimentare, garantând protecția consumatorului.
De asemenea, în ceea ce privește eficiența economică, spre deosebire de alte soluții de ambalare, polipropilena se remarcă printr-un raport optim între cost și performanță, ceea ce o transformă într-o alegere atractivă din punct de vedere financiar pentru industrie. În plus, acest polimer termoplastic are o durabilitate crescută, fiind capabil să reziste la șocuri mecanice, fisuri sau perforări, ceea ce asigură păstrarea intactă a ambalajului în timpul transportului și manipulării.
Potrivit Polychemer.com, deoarece are o densitate scăzută, polipropilena contribuie la diminuarea masei ambalajelor, ceea ce se traduce prin costuri mai mici de livrare și printr-o amprentă ecologică redusă, datorită scăderii emisiilor de carbon. Nu în ultimul rând, polipropilena poate să fie modelată cu ușurință prin diverse metode, precum turnare, extrudare sau imprimare, oferind o mare libertate de personalizare în realizarea ambalajelor cu forme și cu un aspect variat.
Vezi şi cât de periculos este să foloseşti ustensile din plastic negru în bucătărie!
Vezi Rezultate BAC 2025 – notele la Bacalaureat 2025 au fost afișate! Cum depui contestație la BAC 2025 – model contestație!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_baf396da0bd72189054210db8fc64a2f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_50cf2d4e94cdf65ec3439baa4e4de752.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_197828ef6ac102045a69d75aee5bfd14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ee054ec0f4a14290921d665db6e45720.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a781334dcf6443e531704693ff73a92c.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_06499203f8c804acfb3f8a1258329ef7.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6e9c8a245a7430285c33b98da298258c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_179b955efc659dec5efab364d73ff863.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a3662c68c0ef4a0304dd15bf6a814edf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_d7a94eb5d34b6ceea0c709dde7fac0f9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_7394912e2fb15a867bdc115a831a937f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_97bdc03bb10c5f88ecc46e5e39d8ceca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_2381c71f4ec384526173657aa5a671fe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_adbd44b762c676fe65c55cb2e95128d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_17d5564212c120126d363265e54dc4d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_c49949ea89ae2ff5933ce8978246834c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_16e0fa4e0e37eb0d14a43ad7d99733cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_439ef289ea7183c2e15d74cec04a9046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_0cd78c6144875336c825fc1feec7a567.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_dc05426f17ea8793f0e8a39ab5e077ac.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_0ee733ea04e86abeb4a9a42762233c0e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_506985f8b4837afb9989731336a3ba01.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.