Ce spune culoarea ochilor despre sănătatea ta

Ce anume determină culoarea ochilor

Unii oamenii spun că ochii sunt ferestre către suflet, însă din punct de vedere medical, pare că ochii noștri sunt și ”ferestre” către sănătatea noastră.

Culoarea ochilor este în mare parte genetică. Genele pot influența și structura irisului sau cantitatea de melanină din diferite straturi ale acestuia. Totuși, chiar în aceeași familie, frații pot avea ochi de culori diferite.

Culoarea ochilor unei persoane depinde în primul rând de iris, inelul colorat din jurul pupilei. Nu pupila sau albul ochiului dau culoarea, ci modul în care irisul absoarbe și reflectă lumina.

Culoarea ochilor este determinată în principal de melanină, pigmentul care poate avea două tipuri: eumelanină, de culoare brun-negru, care dă nuanțele închise, și feomelanină, galben-roșcată, prezentă în cantități mai mici, care influențează tonurile deschise sau verzui.

Astfel, ochii căprui sau maro apar atunci când există multă eumelanină. În acest caz, melanina absoarbe majoritatea luminii, iar irisul pare închis.

Ochi verzi sunt atunci când cantitatea de eumelanină este moderată, iar puțină feomelanină dă nuanța specifică.

Ochi albaștri, în schimb, au foarte puțină melanină. Albastrul nu provine din pigment, ci din dispersia luminii în structura irisului, un fenomen similar cu cel care face cerul să pară albastru. Ochi gri sau verzui au cantități reduse de melanină, dar structura particulară a irisului determină nuanța specifică.

Ce poate modifica culoarea ochilor

• Vârsta: la bebeluși, irisul poate fi inițial deschis la culoare și se închide pe măsură ce se acumulează melanină în primii ani de viață.
• Hormonii: fluctuațiile hormonale pot modifica foarte subtil nuanța ochilor, de exemplu în timpul pubertății sau sarcinii.
• Starea sănătății: anumite boli sau inflamații ale ochilor pot modifica temporar sau permanent culoarea irisului.

Ce spune culoarea ochilor despre sănătate

Culoarea ochilor, deși este adesea percepută doar ca un aspect estetic, poate oferi indicii subtile despre sănătatea unei persoane. Aceasta nu depinde doar de melanină, ci și de structura irisului și de factorii genetici care influențează atât ochiul, cât și alte aspecte biologice.

Este important de menționat că aceste asocieri nu implică o cauzalitate directă și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin legăturile dintre culoarea ochilor și sănătate.

Persoanele cu ochii albaștri și bolile oculare

Persoanele cu ochi deschiși la culoare, cum ar fi albastru, verde sau gri, au mai puțină melanină, ceea ce le face mai sensibile la radiațiile ultraviolete. Din această cauză, ele au un risc ușor mai mare de a dezvolta anumite afecțiuni oculare, precum degenerescența maculară legată de vârstă, leziuni retiniene cauzate de lumină sau, în cazuri rare, melanomul ocular, un tip de cancer ocular, arată webmd.com.

Cataractă

Această afecțiune care duce la încețoșarea vederii este mai probabil să apară mai devreme dacă aveți ochi căprui închis, arată un studiu australian recent. Cercetătorii cred că culoarea închisă a ochilor crește probabilitatea apariției cataractei de două ori. Cu toate acestea, toată lumea va face cataractă în cele din urmă o data cu înaintarea în vârstă, indiferent de culoarea ochilor.

Dependența de alcool

Un studiu din 2015 a ajuns la concluzia că persoanele cu ochi albaștri sunt mai predispuse să consume alcool și chiar să devină dependente. Este posibil ca legăturile genetice și alte variabile să fie implicate, însă studiile nu sunt sufficient de concludente pentru a putea vorbi cu certitudine despre legătura dintre culoarea ochilor și consumul de alcool.

Probleme cu glicemia

Deși sunt necesare mai multe cercetări, un studiu european din 2011 sugerează că o combinație de ochi albaștri și piele deschisă la culoare prezintă un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 1.

Ce pot spune modificările de culoare a ochilor despre sănătate

Culoarea ochilor, în mod normal, rămâne stabilă pe parcursul vieții de adult. Totuși, anumite schimbări de nuanță sau apariția unor pete și inele noi pot fi semnale ale unor dezechilibre fiziologice sau boli. Deși astfel de modificări sunt rare, ele pot oferi indicii importante despre sănătatea generală și merită evaluare medicală.

Bolile hepatice

Unele boli hepatice pot determina modificări vizibile ale irisului sau ale zonelor din jurul ochilor.

Cel mai cunoscut exemplu este boala Wilson, o afecțiune rară în care organismul acumulează cupru. Acesta se poate depune în mai multe organe, inclusiv în ficat și în ochi, determinând apariția cercurilor Kayser-Fleischer, vizibile ca inele verde-gălbui în jurul corneei. Aceste cercuri pot fi unul dintre primele semne ale bolii și sugerează afectarea ficatului și a sistemului nervos.

În plus, alte boli hepatice cronice, cum ar fi hepatitele cronice sau ciroza, pot duce la apariția unui ușor colorit galben al albului ochilor (icter). Deși acest fenomen nu modifică direct irisul, schimbarea vizibilă a ochilor poate fi un indiciu important al afectării ficatului și necesită evaluare medicală rapidă.

Modificări ale nuanței irisului

Irisul se poate modifica ca urmare a unei infecții virale sau a unei boli, ceea ce poate duce la o nuanță ușor diferită a ochilor. Culoarea poate deveni mai deschisă din cauza pierderii pigmentului din iris sau a atrofiei, atunci când mușchiul irisului se subțiază.

Cauze posibile:

• Sindromul de dispersie a pigmentului – Această afecțiune determină eliberarea pigmentului din iris, ceea ce poate duce la atrofia acestuia și poate provoca vedere încețoșată sau glaucom. Medicamentele pentru glaucom pot, de asemenea, să modifice culoarea ochilor.

• Sindromul pseudoexfolierii – Această boală poate determina acumularea unui material alb, solzos, pe iris, cristalin și alte structuri ale ochiului. Afecțiunea, asociată vârstei, poate bloca sistemul de drenaj al ochiului și crește riscul de glaucom.

Cataracta și culoarea ochilor

Tot ceea ce vedem trece prin cristalinul aflat în spatele irisului. Această lentilă clară focalizează lumina pe retină, permițând creierului să proceseze imaginile.

Pe măsură ce îmbătrânim, cristalinul poate deveni galben și încețoșat, fenomen cunoscut sub denumirea de cataractă, care poate estompa sau afecta vederea.

Deși cataracta nu afectează irisul în mod direct, un cristalin dens, albicios, vizibil prin pupilă, poate da impresia că ochiul și-a schimbat culoarea.

Cataracta este frecventă. Mai mult de jumătate din persoanele peste 80 de ani prezintă cristalin tulbure. Cataractele ușoare pot fi compensate prin purtarea de ochelari, iar cazurile mai grave se pot corecta prin intervenție chirurgicală.

Arcus senilis

Pe măsură ce îmbătrânim, poate apărea un arc sau un inel alb, albastru sau gri în jurul irisului, cunoscut sub numele de arcus senilis. Aceasta apare atunci când depozite lipidice (grase) se acumulează la marginile exterioare ale corneei.

Poate fi destul de proeminent, până la punctul în care unii oameni cred că ochii lor devin albaștri.

Vestea bună este că arcus senilis nu este periculos și, de obicei, nu afectează vederea.

Totuși, dacă aceste inele apar la persoanele sub 40 de ani sau doar la un ochi, poate fi un semn al unei afecțiuni subiacente, cum ar fi boala arterei carotide.

Traumatisme oculare

Loviturile la ochi pot modifica aspectul acestuia.

Hifema, sau sângerarea în interiorul ochiului, poate face ca ochiul să pară mai închis, pe măsură ce sângele se acumulează în spatele corneei și irisului. În cazurile severe, întreaga parte frontală a ochiului se umple cu sânge.

Este esențial să consulți imediat un medic dacă observi sângerare în ochi după un traumatism. Majoritatea oamenilor se recuperează în câteva zile, dar hifema severă netratată poate provoca orbire.

Afecțiuni corneene

Bolile, infecțiile, inflamațiile sau traumele pot cicatriza sau decolora corneea, creând un strat ”ceață” peste iris care poate face culoarea ochilor să pară mai deschisă.

Tratamentul corect poate preveni problemele pe termen lung cauzate de afecțiuni corneene.

Inflamația oculară

Unele inflamații ale ochiului pot modifica culoarea irisului, printre care:

• Uveita – Semnul cel mai vizibil este înroșirea albului ochiului și sensibilitatea la lumină, dar poate provoca și modificări ale dimensiunii sau formei pupilei, schimbând aspectul irisului. Uveita netratată poate duce la pierderea vederii.

• Heterocromia – Aceasta poate provoca pierderea pigmentului din iris, schimbând culoarea ochiului afectat. Poate duce, de asemenea, la glaucom și afectarea nervului optic, arată myclevelandclinic.org.

Curiozități despre culoarea ochilor

Care este cea mai comună culoare a ochilor?

Cea mai comună culoare a ochilor este căprui. Mai mult de jumătate din populația lumii are ochi căprui unii experți includ și chihlimbarul ca o nuanță de căprui.

Un motiv cheie este gama de nuanțe care se încadrează în această culoare. Ochii căprui pot varia de la deschis la închis. În cazul celor mai închise nuanțe de căprui, ar putea fi dificil de spus unde se termină irisul și unde începe pupila.

Care este cea mai rară culoare a ochilor?

Fără a lua în considerare culori precum roșu/roz din afecțiuni precum albinismul, cea mai rară dintre principalele culori ale ochilor este verdele. Aproximativ 2% dintre oamenii din întreaga lume au ochi verzi.

Toți bebelușii se nasc cu ochi albaștri?

Nu. Este normal ca bebelușii să aibă ochi albaștri la naștere, dar nu este universal valabil. De fapt, un studiu din 2016 a constatat că doar aproximativ 20% dintre bebeluși au ochi albaștri la naștere. Același studiu a constatat, de asemenea, că aproximativ 63% dintre bebeluși au ochi căprui și puțin sub 6% au ochi verzi.

Când își schimbă culoarea ochii bebelușilor?

Nu toți ochii bebelușilor își schimbă culoarea, dar în majoritatea cazurilor acest lucru se întâmplă. Dacă ochii bebelușului își schimbă totuși culoarea, s-ar putea să observi acest lucru încă de la vârsta de 3 luni. Schimbările de culoare ar trebui să se termine până când majoritatea copiilor împlinesc 6 ani, dar un procent mic poate avea modificări continue ale culorii ochilor până la vârsta adultă.

Bebelușii își moștenesc culoarea ochilor de la părinți?

Da, dar culorile ochilor părinților lor nu sunt singurul factor. Genetica culorii ochilor este extrem de complicată. Până în prezent, cercetătorii cunosc zeci de gene și mutații ADN care pot afecta culoarea ochilor.

Așadar, deși culorile ochilor părinților sunt un factor major, nu sunt singurul. Și uneori, culorile ochilor sar peste generații. Deci, dacă culoarea ochilor unui bebeluș nu se potrivește cu cea a părinților săi, există o mulțime de motive pentru care s-ar putea întâmpla acest lucru.

Sursă foto – Shutterstock.com