Creierul poate să „ațipească” în timp ce ești treaz: ce se întâmplă cu neuronii după o noapte albă
Urmărește Libertatea in Google Discover
După o noapte albă, în timpul stării de veghe apar fenomene similare cu cele din timpul somnului, însoțite de o reducere a atenției și a timpului de reacție: un studiu publicat în Nature Neuroscience demonstrează importanța lichidului cefalorahidian, relatează Il Sole 24 ore.
Cuprins:
Ce pățești dacă refuzi să dormi
Este o certitudine: memoria are nevoie de un somn de calitate pentru a funcționa la parametri optimi. În timpul odihnei, creierul nu doar sortează informațiile esențiale, ci activează un veritabil sistem de „salubrizare” care elimină toxinele acumulate peste zi.
Însă rolul somnului merge mult mai departe. Atunci când refuzăm să dormim, acest proces de curățare forțează limitele cronometrului biologic, ducând la o prăbușire bruscă a capacității de concentrare.
Practic, „te stingi” în timpul unei ședințe sau devii incapabil să duci la bun sfârșit o sarcină complexă.
Asta se întâmplă pentru că creierul încearcă să se protejeze și, astfel, renunță la concentrare. O cercetare recentă explică, în sfârșit, ce se petrece atunci când ne chinuim să rămânem „atenți”: studiul arată de ce, după o noapte în care ne-am odihnit puțin și prost, devine mult mai dificil să ne concentrăm, gândurile încep să hoinărească, iar timpul de reacție se prelungește.
Studiul, publicat în revista Nature Neuroscience, a fost realizat de experții de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) și a fost coordonat de Laura Lewis și Zinong Yang.
Acțiunea lichidului cefalorahidian
Ce se întâmplă atunci când concentrarea scade brusc din cauza somnolenței din timpul zilei? „Conform cercetării, scăderea momentană a atenției este asociată cu pulsații ale lichidului cefalorahidian, cu o fază de flux către exterior urmată de revenirea acestuia – explică Lino Nobili, Directorul secției de Neuropsihiatrie Infantilă din cadrul Institutului Gaslini din Genova, profesor la Universitatea din Genova și Președinte al Academiei Italiene a Somnului.
Această reacție are loc în mod normal în timpul somnului și pare a fi importantă pentru eliminarea reziduurilor.
Autorii arată că, după privarea de somn, în timpul stării de veghe apar episoade ale dinamicii lichidului spinal tipice odihnei nocturne, ca și cum s-ar încerca recuperarea, cel puțin parțială, a somnului pierdut.
În final, consecința directă este tocmai reducerea drastică a atenției. După ce au descoperit, într-un studiu din 2019, că lichidul se mișcă după un tipar ritmic în timpul somnului - strâns corelat cu variațiile activității undelor cerebrale - experții au încercat să înțeleagă ce implică întreruperea somnului.
Experiment cu 26 de voluntari
Studiul a analizat 26 de voluntari, monitorizați în laborator, atât după o noapte de privare de somn, cât și după o noapte în care s-au odihnit bine. Astfel, au fost evaluate efectele pierderii somnului.
În cadrul experimentului, subiecții au purtat o cască pentru electroencefalogramă pentru a le fi monitorizată activitatea cerebrală, în timp ce se aflau într-un aparat de rezonanță magnetică pentru a controla atât nivelurile de oxigen din sânge, cât și mișcarea lichidului cefalorahidian în interiorul și în afara creierului.
Tehnologia a permis cercetătorilor să vadă „în direct” cum creierul încearcă să se curețe când este epuizat. Au fost înregistrate, de asemenea, frecvența cardiacă, frecvența respiratorie și dimensiunea pupilelor.
Cum compensează creierul
Participanții au efectuat două teste de atenție în interiorul scanerului: unul vizual și unul auditiv. În cadrul sarcinii vizuale, aceștia urmăreau o cruce fixă pe un ecran care, ocazional, se transforma într-un pătrat. Lor li s-a cerut să apese un buton de fiecare dată când apărea această schimbare. În sarcina auditivă, semnalul vizual a fost înlocuit de un sunet.
După privarea de somn, participanții au obținut rezultate semnificativ mai slabe comparativ cu momentele în care erau bine odihniți, având reacții mult mai lente. Și asta nu e tot.
Atunci când apăreau aceste scurte scăderi de atenție, s-a observat că lichidul cefalorahidian tindea să se deplaseze către exterior, pentru ca apoi să revină în interior imediat ce atenția era restabilită.
„În sinteză, conform autorilor studiului, acest tipar ar reflecta încercarea creierului de a compensa somnul pierdut prin activarea unui proces de curățare care are loc în mod normal noaptea, chiar dacă acest lucru întrerupe temporar atenția”, precizează Nobili.
Cercetarea mai arată că scăderile de atenție sunt legate de schimbări care implică și respirația și frecvența cardiacă, care încetinesc, precum și pupilele, care se micșorează.
