Cercetătorii investighează legătura cu depresia și bolile neurologice

Un studiu sugerează că doar creierul nostru ar putea conține aproximativ 5 grame de microplastice, echivalentul unei lingurițe, potrivit The Guardian.

Cercetătorii suspectează că microplasticele ar putea afecta microbii din intestin. Dr. Christian Pacher-Deutsch, de la Universitatea din Graz, Austria, a expus bacteriile intestinale de la cinci voluntari la cinci tipuri de microplastice comune. Rezultatele au arătat schimbări în populațiile bacteriene și în substanțele chimice produse, unele dintre ele fiind asociate cu depresia și cancerul colorectal.

„Reducerea expunerii la microplastice, acolo unde este posibil, este o măsură de precauție înțeleaptă și importantă”, a declarat cercetătorul la conferința United European Gastroenterology din Berlin.

Cum pătrund microplasticele în organism

Microplasticele provin din ambalaje, haine, vopsele, cosmetice sau anvelope. Acestea sunt suficient de mici pentru a traversa mucoasele plămânilor și intestinelor, ajungând în sânge, organe și chiar celule.

„Suntem expuși constant acestor particule”, afirmă dr. Jaime Ross, neurocercetător la Universitatea din Rhode Island, SUA.

Românul care a vrut să-l „răzbune” pe Călin Georgescu. Ce a spus înainte să pornească la drum: „Doamne, să ne ierți pentru ce va urma”
Recomandări
Românul care a vrut să-l „răzbune” pe Călin Georgescu. Ce a spus înainte să pornească la drum: „Doamne, să ne ierți pentru ce va urma”

El a adăugat: „Știm că microplasticele se găsesc în aproape fiecare țesut analizat, iar studii recente sugerează că acumulăm mult mai mult plastic decât acum 20 de ani”.

Efectele asupra creierului

Ross a început să studieze impactul microplasticelor asupra creierului mamiferelor. Într-un studiu din 2023, șoarecii care au consumat apă cu microplastice au prezentat comportamente neobișnuite, similare cu cele asociate îmbătrânirii și bolilor neurologice.

La disecție, plasticul a fost găsit în toate organele, inclusiv în creier, unde o proteină-cheie, GFAP, era epuizată – un model observat inclusiv în depresie și demență.

Iar cercetările pe oameni confirmă îngrijorările. Microplasticele au fost detectate în creierul pacienților cu demență și în plăcile arteriale ale persoanelor cu boli de inimă. Cei cu plăci încărcate cu plastic au un risc de cinci ori mai mare de accident vascular cerebral, atac de cord sau deces în trei ani.

„Rezultatele trebuie luate cu un praf de sare”, avertizează prof. Stephanie Wright de la Imperial College London, subliniind că domeniul este încă la început.

Dr. Vahitha Abdul Salam de la Universitatea Queen Mary din Londra subliniază că tipul, forma și dimensiunea particulelor influențează efectele lor nocive. Studiile pe rozătoare nu sunt neapărat aplicabile oamenilor, iar metodele de cuantificare variază.

„Trebuie să înțelegem dacă aceste particule sunt disproporționat de dăunătoare”, adaugă prof. Stephanie Wright.

Măsuri practice pentru a limita expunerea la microplastice

Deși este imposibil să eviți complet microplasticele, oamenii de știință spun că există modalități practice de a reduce expunerea personală:

– Bucătărie: evitați încălzirea alimentelor în recipiente de plastic. „Căldura transformă polimerii de plastic în microplastice”, explică dr. Vahitha Abdul Salam.

– Materiale naturale: optați pentru ustensile și recipiente din sticlă sau oțel inoxidabil. Folosiți tocătoare din lemn în locul celor din plastic.

– Apa: cea de la robinet tratată conține mai puține microplastice decât apa îmbuteliată.

– Îngrijire personală: Alegeți produse fără microplastice și lenjerie de pat din fibre naturale.

– Aerul: Evitați zonele cu trafic intens și mențineți geamurile închise în mașină.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.