Adevărul despre microplastice: Cât de rău ne fac și cum le evităm
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape 80 % din tot plasticul creat vreodată se află încă printre noi. Plasticul a fost găsit pe Muntele Everest și în Groapa Marianelor. Este peste tot, pe uscat și în ocean. Cercetările recente dezvăluie însă un alt loc de depozitare - în interiorul nostru. De la țesutul placentar și pulmonar, la ficat, rinchi și creier, plasticul pare să ne colonizeze corpul, relatează The Times.
Cuprins:
Un studiu surprinzător publicat recent în Nature arată că nivelul de microplastic din creierul uman este în creștere și a ajuns să cuprindă 0,5% din țesut, echivalentul unei linguri standard de plastic.
Cercetătorii au descoperit că aceste microplastice s-au infiltrat în țesutul cerebral, încălcând bariera hemato-encefalică - la concentrații de șapte până la treizeci de ori mai mari decât cele găsite în ficat și rinichi.
Pacienții diagnosticați cu demență prezentau cea mai mare acumulare de particule de plastic. Cea mai mare concentrație în funcție de tipul de plastic găsit în creier a fost polietilena. Acesta este cel mai popular plastic din lume. Este cel care protejează sandvișurile copiilor. Este considerat „sigur pentru alimente" și „netoxic". Dar este, totuși?
În egală măsură, întrebarea cât de speriați ar trebui să fim este complicată. Cercetătorii sunt conștienți că este nevoie de mai multe date pentru a confirma legătura de cauzalitate. S-ar putea să nu existe o dovadă palpabilă, dar, așa cum se spune în toxicologie „doza face otrava".
Acest lucru este valabil și în acest caz. Pe măsură ce dovezile se acumulează, trebuie redusă doza pentru a diminua riscul.
Ce sunt microplasticele?
Fragmentele de plastic mai mici de 5 mm se numesc microplastice, în timp ce cele mai mici de 1 mm - nanoplasticele. Împreună, acestea sunt denumite micro/nanoplastice (MNP).
Termenul de microplastice a fost inventat de profesorul Richard Thompson, un om de știință britanic care a găsit fragmente minuscule de plastic pe coasta Plymouth.
Într-o lucrare din 2004, el descrie modul în care microplasticele rezultă fie din descompunerea bucăților mai mari de plastic din mediul natural, fie din surse primare, cum ar fi mărgelele mici de plastic cunoscute sub numele de nurdles, care servesc drept materie primă pentru fabricarea plasticului.
De atunci, cercetătorii au găsit microplastice peste tot. Inițial, accentul a fost pus pe impactul acestora asupra mediului marin și a vieții sălbatice. Recent, cercetătorii au pus sub semnul întrebării impactul lor asupra sănătății umane, studiile arătând că microplasticele pot fi absorbite în fluxul sanguin.
Conțin aproximativ 160.000 de substanțe chimice
Acum trebuie să știm ce impact are acest lucru. MNP se prezintă sub tot felul de forme minuscule, fiecare fiind capabilă să provoace daune. Ele pot exista sub formă de fragmente, fibre, filme și spumă. Componența lor chimică este complexă, cuprinzând nu numai polimeri de plastic precum polietilena, ci și o gamă largă de compuși și aditivi chimici.
În prezent, materialele plastice conțin aproximativ 16.000 de substanțe chimice, care conferă plasticului diferite sale proprietăți. Până în prezent, aproximativ un sfert dintre acestea s-au dovedit a fi periculoase pentru sănătatea umană sau pentru mediu.
Unele acționează ca perturbatori endocrini - cunoscuți și sub denumirea de agenți hormonali activi - în timp ce altele au fost asociate cu cancere și tulburări ale sistemului reproducător. Microplasticele pot conține, de asemenea, metale grele și poluanți organici, ceea ce le sporește potențialele riscuri.
Ce putem face?
Iată trei sfaturi care ne pot ajuta în viața de zi cu zi:
1. Beți apă de robinet în loc de apă îmbuteliată. Cantitatea de nanoplastice din apa îmbuteliată este în creștere. La ultima numărătoare, acestea se ridicau la o cantitate șocantă de 240.000 de bucăți/litru de apă îmbuteliată - dintre care 90% erau nanoplastice. Deși s-a constatat că și sticlele de sticlă conțin nanoplastice, sticlele de plastic sunt mult mai rele.
2. Țineți plasticul departe de apă fierbinte. Mai multe studii au arătat că expunerea articolelor din plastic la apă fierbinte eliberează trilioane de nanoplastice în apă. Din acest motiv, evitați să beți ceai din cești de polistiren, deoarece s-a demonstrat că acestea au o încărcătură toxica ridicată. De asemenea, evitați să încălziți la microunde orice aliment în recipientul din plastic (transferați-l mai întâi-un castron din ceramică sau sticlă) și spălați toate recipientele din plastic în apă călduță.
3. Țineți praful la distanță, este plin de MNP. Praful crește enorm expunerea noastră la MNP. Este foarte important să folosiți aspiratorul laa intervalee regulate, dacă aveți în casă mobilier sintetic.
Totodată, ar trebui să schimbăm și modul în care facem cumpărăturile.
„De fiecare dată când folosiți cremă antirid, adăugați în jur de 90.000 de particule de plastic pe piele. Branduri precum Honest Beauty, Aveda, Weleda, Kora Organics și Dr. Hauschka sunt cunoscute pentru faptul că evită plasticul în produsele lor. Site-urile web care promovează stilul de viață fără plastic sunt pline de rețete pentru detergenți de casă care folosesc oțet alb, bicarbonat de sodiu, lămâi și uleiuri esențiale. Personal, sunt dependentă de produse Purdy & Fig reîncărcabile cu dozator din sticlă (deși spray-ul cu declanșator este tot din plastic)”, arată sursa citată.
Cum rămâne cu modul în care mâncăm?
Alimentele sunt una dintre principalele căi prin care MNP intra în corpul nostru. Până în prezent, microplasticele au fost detectate în cantități semnificative în miere, bere, lapte, fructe de mare și sare de masă. Dacă sunteți un fan al fructelor de mare, acest lucru vă va crește riscul de expunere la microplastice - midiile și crustaceele, în special, conțin cele mai mari concentrații de microplastice.
Pericolele din locuință
Organizația Mondială a Sănătății a estimat că expunerea prin simplul și necesarul act de a respira ar putea adăuga până la 3.000 de particule suplimentare pe zi la încărcătura de microplastic, cu implicații asupra sănătății pulmonare.
Nu este ceva la care puteți renunța, dar având în vedere că poluarea cu microplastice este mult mai gravă în interiorul unei locuințe decât în exterior, aceasta este o scuză excelentă pentru a petrece timp în aer liber - asigurați-vă doar că vă feriți de drumurile principale, unde anvelopele mașinilor sunt o sursă uriașă de MNP.
Există, de asemenea, dovezi cu privire la microfibrele din echipamentul de gimnastică, care pot conține substanțe ignifuge bromurate (o clasă periculoasă de substanțe chimice ecotoxice) care sunt eliminate în timpul antrenamentelor.
„În viitorul apropiat, pe măsură ce devine mai ușor să monitorizăm poluarea cu MNP în timp real, îmi pot imagina că vom avea cu toții monitoare în casele noastre și poate chiar purtate la încheierea mâinii, la fel ca smartwatch-urile. În realitate, suntem doar la începutul acestei povești. Se preconizează că producția de plastic se va dubla până în 2040, de la 400 de milioane de tone la 800 de milioane de tone pe an și, prin definiție, poluarea cu MNP va crește într-un ritm și mai rapid”, arată sursa citată.
Orice intervenție pe care o faceți pentru a corecta acest lucru este valoroasă, chiar și ceva simplu, cum ar fi încurajarea copiilor să se spele pe mâini după ce se joacă cu jucării din plastic - și pentru această se recomandă o savonieră din ceramică, nu una din plastic.
