Cum afli dacă ai inima sănătoasă?

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni?

Angina pectorală – constă în crize dureroase de intensitate variată la nivelul musculaturii inimii şi îngustarea arterelor coronare;
Cardiopatia ischemică – constă în micşorarea diametrului interior al arterelor coronare;
Insuficienţa cardiacă – constă în incapacitatea inimii de a pompa sângele necesar funcţionării optime a organismului;
Infarctul miocardic – e a treia cauză de deces la nivel mondial şi constă în necrozarea unei părţi a inimii şi ca urmare circulaţia sangvină e întreruptă.

Ce analize sunt esenţiale?

Electrocardiograma (EKG sau ECG) e un test inofensiv şi nedureros de verificare a problemelor legate de activitatea electrică a inimii, însă nu poate să depisteze un viitor infarct. Există o serie de medicamente care schimbă rezultatele electrocardiogramei, din această cauză, trebuie să îi spui medicului despre toate medicamentele prescrise şi neprescrise pe care le‑ai luat.
De regulă, un test complet durează între 5 şi 10 minute, timp în care:

• Vei fi întins pe un pat sau pe o masă de consultaţie. Pe mâini, picioare şi pe piept vor fi plasate mici discuri de metal (electrozi). Un gel pentru EKG va fi aplicat pe piele pentru a forma o barieră între piele şi electrozi şi pentru a îmbunătăţi conducerea impulsurilor electrice;

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

• Electrozii ataşaţi pe piele sunt conectaţi la un aparat care reproduce activitatea inimii pe hârtie;

• În timpul testului ţi se va cere să respiri normal, iar uneori vei fi rugat să îţi ţii respiraţia.

• În cazul bărbaţilor care au mult păr pe piept, o porţiune trebuie rasă pentru a se putea face legătura cu electrozii;

Testul de efort este una dintre investigaţiile folosite pentru a evalua funcţia cardiacă. Testul începe prin măsurarea în repaus a frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale. Apoi se aplică pe corp 6-12 electrozi, conectaţi la un aparat EKG. Pacientul va trebui să meargă pe o bandă de alergat, viteza şi înclinaţia benzii crescând treptat. Acest test depistează până la două treimi din bolile coronariene şi 80% din cazurile de obstrucţie a mai multor artere coronare.
Controlul tensiunii arteriale – Hipertensiunea e un duşman “tăcut” al organismului, întrucât nu are simptome. Dacă nu e ţinută sub control, ea poate fi cauza unui infarct sau a unui atac cerebral. O valoare mai mare de 140/90 mmHg este semn de hipertensiune arterială. Aşadar, mergi regulat la medic pentru a-ţi măsura tensiunea sau ia-ţi un tensiometru pe care-l poţi folosi şi acasă.
Analiza de sânge prin care se poate depista nivelul de proteină C reactivă. Această proteină se găseşte în plasmă şi este sintetizată de ficat şi celulele grase ale corpului, iar pentru a determina concentraţia ei e necesară recoltarea unei probe de sânge. În general, în maximum 24 de ore se stabileşte concentraţia proteinei C reactive, iar valoarea normală acceptată se situează între 0-1.0 mg/dl sau sub 10 mg/l. Dacă este mai mare, indică o inflamaţie în organism şi predispune la afecţiuni coronariene.
Tomografia computerizată (CT) se face doar la recomandarea medicului, deoarece e o metodă de investigaţie iradiantă care prin repetare creşte riscul de cancer. Doar în situaţiile în care celelalte teste nu oferă un diagnostic corect, vei fi îndrumat pentru o tomografie computerizată.
Angiografia se recomandă când e necesară investigarea vaselor inimii. Este un test pentru care se folosesc raze X (cu toate că sunt în cantitate mică, nu este indicat să fie efectuat de către femeile însărcinate) şi o substanţă de contrast pentru a se vedea fluxul sangvin. Testul poate să identifice blocaje ale arterelor de la bază inimii, anevrisme, probleme la nivelul arterelor renale, malformaţii vasculare sau cheaguri de sânge la plămâni.
Radiografia toracică (doar la recomandarea medicului) e utilă pentru depistarea problemelor cardiace precum inimă mărită sau insuficienţă cardiacă.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Semne că ai o problemă cardiacă

Anxietate – e o stare ce poate prevesti un infarct miocardic.
Durere în piept – angina e cel mai comun simptom al infarctului.
Tuse – dacă e persistentă şi ai respiraţie şuierătoare, este posibil să suferi de insuficienţă cardiacă.
Ameţeală – starea poate merge până la leşin şi pierderea cunoştinţei şi pot apărea tulburări de ritm cardiac.
Oboseală – dacă persistă fără motiv, constituie un semnal de alarmă.
Greaţă – când apare nejustificat, pe fondul lipsei poftei de mâncare şi e, uneori, asociată cu balonarea abdominală, există riscul să suferi de insuficienţă cardiacă.
Dureri – dacă apar în umeri, braţe, spate, gât sau abdomen, fără un motiv aparent, pot constitui semnul unei boli cardiace.
Tulburări de ritm cardiac – dacă sunt asociate cu senzaţia de moleşeală, ameţeală sau dificultăţi de respiraţie, poţi suferi de insuficienţă cardiacă.
Dispnee – dacă te trezeşti dimineaţa obosit sau la cel mai mic efort simţi că nu mai poţi respira, există riscul să ai o boală de inimă.
Transpiraţie – e cel mai comun simptom al infarctului miocardic. Deseori, transpiraţia apare chiar şi când stai relaxat.
Inflamaţii – apa reţinută în organism, în special în zona gleznelor, mâinilor şi abdomenului, poate fi semn de insuficienţă cardiacă.
Slăbiciune – când cele mai mici gesturi ţi se par eforturi uriaşe şi nu ai alt motiv pentru această stare, poate fi un simptom al unei boli cardiace.
Palpitaţii – apar pe fondul tulburărilor de ritm cardiac şi pot fi însoţite de bufeuri.