Cum să te adaptezi la ora de iarnă 2024
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În fiecare toamnă, în ultima duminică din octombrie, România trece la ora de iarnă. În acest an, vom da ceasurile cu o oră înapoi în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ora 4:00 va deveni ora 3:00, trecând astfel la ora de iarnă 2024. Ce schimbări se produc în organismul nostru și ce trebuie să facem pentru a ne adapta mai ușor la ora de iarnă îți vom spune în cele ce urmează.
Cuprins:
Din ce an se schimbă ora în România
De obicei, trecerea la ora de iarnă se face în ultimul weekend din luna octombrie. Scopul acestei schimbări este acela de a utiliza cât mai multă lumină naturală a soarelui, însă unii experți susțin că „mutarea ceasurilor înainte sau înapoi cu o oră” ar putea avea consecințe nefaste asupra sănătății noastre pe termen lung.
Parlamentul European a decis în martie 2019 să renunțe la schimbarea orei, măsură care, în mod normal, ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2021. În plus, în cadrul structurilor legislative ale Uniunii Europene au fost făcute și mai multe propuneri de eliminare a sistemului dual al orei de vară și de iarnă, însă până în momentul de față nu a fost luată nici o decizie finală în această privință.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932 și a fost menținută până în 1943 din rațiuni economice. În timpul regimului comunist, ora de iarnă a fost reintrodusă între 1979 și 1983 și se schimba în ultima duminică din septembrie, când ora 0:00 devenea ora 1:00.
Începând din 1984 și până în 1996, ora de vară începea la ora 0:00 în ultima duminică din martie și se încheia la ora 1:00 în ultima duminică din septembrie. Din 1997 și până în prezent, trecerea la ora de iarnă se face în ultima duminică din octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00.
Pe ce fus orar se află țara noastră
Conform Convenției privind fusurile orare, ora exactă pentru fiecare punct de pe Terra este sincronizată la același minut și aceeași secundă, diferența de timp fiind cu o oră mai mare pentru fiecare 15 grade de longitudine. Numerotarea acestor fusuri orare pornește de la meridianul de origine care trece prin Greenwich (Anglia), în direcția pozitivă a estului.
Astfel, în Europa, ora Europei de Vest este fusul orar 0, ora Europei Centrale este fusul orar 1, iar ora Europei de Est este fusul orar 2, pe care se află și România. De asemenea, sistemele orare de vară și de iarnă ajustează ceasurile cu câte o oră primăvara și, respectiv, toamna pentru a profita de orele de lumină naturală, aflăm de pe site-ul Ora-exactă.ro.
De ce schimbăm ora de două ori pe an
Ideea orei de vară a fost introdusă în SUA în timpul Primului Război Mondial din dorința de a se reduce consumul de energie în condițiile în care combustibilul era rar. Spre exemplu, În Regatul Unit și în Germania, ora de vară a fost introdusă pentru a se putea conserva cărbunele. La sfârșitul războiului s-a renunțat la ora de vară.
Avea să fie reintrodusă în anii 1980, în contextul crizei mondiale a petrolului, considerându-se că este din nou nevoie să se economisească resurse. În timpul lunilor de vară, oamenii nu aprindeau luminile decât mai târziu în timpul zilei. Ulterior, s-a stabilit ca în ultimul week-end din luna martie ceasurile să fie date cu o oră înainte, ceea ce însemna că ora 3:00 devenea ora 4:00.
De asemenea, s-a hotărât ca în ultima duminică din octombrie, ceasurile să revină la ora standard de iarnă, adică ora 4:00 să devină ora 3:00. Potrivit site-ului Oraexactă.eu, din 2002, toate țările din Uniunea Europeană, cu excepția Islandei, își ajustează ora în ultima duminică din martie și, respectiv, din octombrie. Nu toate țările acceptă sistemul dual cu oră de vară și de iarnă, ceea ce înseamnă că nu trebuie să-și ajusteze ora de două ori pe an.
Când se trece la ora de iarnă în 2024
Deoarece Pământul nu se deplasează cu o viteză constantă pe orbita sa eliptică (ovală), durata anotimpurilor nu este aceeași. Toamna durează în medie 89,8 zile în emisfera nordică și 92,8 zile în emisfera sudică, conform site-ului Time and Date.
La finalul perioadei scurse de la echinocțiul de primăvară are loc în fiecare an echinocțiul de toamnă, un fenomen astronomic care are loc între 21 și 24 septembrie. În 2024, acest fenomen a avut loc pe 22 septembrie și a marcat începutul toamnei în emisfera nordică și a primăverii în emisfera sudică. La aproximativ o lună după echinocțiul de toamnă, va avea loc, ca și în trecut, o ajustare a orei, care este denumită Ora de iarnă.
Ca urmare a acestei ajustări, în ultima duminică din luna octombrie a acestui an, mai exact în noaptea de 26 spre 27 octombrie, atunci ând ceasurile vor arăta ora 4:00, ele vor fi setate automat pentru a indica ora 3:00. Asta înseamnă că, începând cu această dată, România va fi cu două ore înaintea timpului universal coordonat (UTC).
După ce se va trece la ora de iarnă, ziua de 27 octombrie 2024 va avea 25 de ore, ceea ce înseamnă că vom dormi cu o oră mai mult, în timp ce nopțile vor fi mai lungi din cauza orelor de lumină mai scurte.
Ce impact are asupra sănătății trecerea la ora de iarnă
Trecerea la ora de iarnă are consecințe multiple asupra omaneilor și societății. Scopul inițial pentru care a fost introdusă ora de iarnă a fost acela de a se economisi energie, însă efectele sunt acum contestate, iar impactul asupra sănătății și productivității este dezbătut pe toate meridianele lumii.
Cercetările în domeniu arată că, în prezent, impactul pe care schimbarea orei îl are asupra economiilor de energie este relativ mic. Datorită progreselor tehnologice și a utilizării tot mai dese a iluminatului eficient din punct de vedere energetic, cum este cazul becurilor LED, economiile de energie realizate în urma schimbării orei sunt marginale.
De aceea, mai multe țări, în special din Uniunea Europeană, ar dori să renunțe la această practică într-un viitor apropiat. Cu toate acestea, până la luarea unei decizii definitive în acest sens, oamenii sunt nevoiți în continuare să se adapteze la trecerea la ora de iarnă în fiecare an.
Astfel, trecerea la ora de iarnă afectează ritmul circadian sau, cu alte cuvinte, ceasul biologic intern care reglează ciclurile somn-veghe și care depinde în mare măsură de expunerea la lumină, potrivit experților de la Harvard Medical School.
De asemenea, prin schimbarea orei, zilele sunt mai scurte, deci este mai puțină lumină naturală, ceea ce poate agrava simptomele tulburării afective sezoniere (SAD), un tip de depresie ce apare în special toamna și iarna.
Lipsa luminii naturale afectează și secreția de serotonină, care este hormonul fericirii, provocând un sentiment general de letargie, tristețe și oboseală. Odată cu trecerea la ora de iarnă, mulți oameni se confruntă cu o scădere a productivității la locul de muncă ce apare pe fondul oboselii.
Nu în ultimul rând, trecerea la ora de iarnă afectează familiile cu copii mici, care au programe stricte de somn, școală și activități extracurriculare, dar și persoanele vârstnice, care se adaptează mai greu la noua oră.
Cum să te adaptezi la ora de iarnă în 2024
În mod firesc, fiecare dintre noi avem nevoie de câteva zile pentru a ne putea adapta la ora de iarnă. De aceea, cu câteva zile înainte de data la care ceasul se va da cu o oră înapoi, încearcă să te culci și să te trezești cu măcar 15-20 de minute mai devreme pentru că, în acest fel, organismul tău va face o tranziție lină, potrivit directorului Centrului pentru somn și anxietate al Universității din Houston (Texas), Candice A. Alfano, citată de Today.com.
După ce s-a trecut la ora de iarnă este recomandat să încerci să mergi la culcare și te trezești la aceeași oră în fiecare zi, o rutină care te va ajuta să-ţi stabilizezi ritmul circadian și, implicit, să reduci starea de oboseală.
De asemenea, dacă te simți somnoros a doua zi după schimbarea orei, încearcă să reziști tentației de a trage un pui de somn deoarece acest lucru poate crea o serie de probleme de somn pe termen mai lung. Dacă, totuși, trebuie să dormi, repriza de somn trebuie limitată la 15-20 de minute, în mod ideal dimineața târziu.
Totodată, statisticile arată că trecerea la ora de iarnă poate afecta atenția și concentrarea la volan, așa că odihnește-te corespunzător înainte de a porni la drum. De asemenea, exercițiile fizice regulate pot să contribuie la îmbunătățirea calității somnului și la reducerea stresului.
Cu toate acestea, este bine să eviți pe cât posibil să faci exerciții fizice intense chiar înainte de culcare deoarece acestea pot stimula organismul și, astfel, pot îngreuna adormirea.
Nu în ultimul rând, sursa citată anterior mai precizează că, pe tot parcursul anului, este important să îți asiguri un somn de bună calitate prin practici precum limitarea ecranelor înainte de culcare, stabilirea unei ore de culcare constante, reducerea consumului de cofeină și de alcool și gestionarea nivelului de stres.
Vezi şi cum să te adaptezi la ora de vară!
