Cuprins:
De ce să scriem și să pronunțăm corect
Indiferent că este vorba de limba română ori de o altă limbă străină, capacitatea de a transmite un mesaj clar și coerent este fundamentală. Fie că dorim să exprimăm o idee, o opinie, să formulăm o întrebare sau să adresăm o solicitare, felul în care construim enunțul poate să influențeze în mod decisiv percepția celor din jur asupra noastră.
Astfel, un mesaj bine structurat, lipsit de erori gramaticale sau ortografice, indică nu doar un nivel ridicat de competențe lingvistice, ci și o imagine pozitivă în ochii cititorilor. Specialiștii de la Universitatea din Arizona (SUA) subliniază faptul că prima impresie pe care o lăsăm este adesea strâns legată de modul în care scriem și vorbim, mai ales în contextul digital actual, în care o mare parte a interacțiunilor are loc în mediul online, după cum se arată pe UAGC.edu.
Influența scrisului și a pronunției în comunicare
Redactarea corectă a unui e-mail, a unui mesaj text, a unui raport profesional, a unui CV sau a unui document oficial este la fel de importantă precum o strângere de mână fermă. Este important de reținut faptul că un text scris fluent și corect din punct de vedere gramatical sau un speech bine structurat, autentic, captivant și adaptat publicului sugerează inteligență, educație și seriozitate și, totodată, inspiră un nivel ridicat de încredere.
În schimb, un mesaj care este plin de greșeli de scriere ori de pronunție poate semnala nu doar lacune în bagajul de cunoștințe ortografice ale celui care îl transmite, ci și neglijență și lipsă de profesionalism, mai ales în contexte formale. Mai mult decât atât, dacă formulezi o cerere în scris, iar textul este ambiguu, incoerent și presărat cu erori sau faci o solicitare prin viu grai și ești incoerent și greoi în exprimare, înțelegerea mesajului pe care vrei să-l transmiți va fi îngreunată și, implicit, reduce considerabil șansele de a primi un răspuns favorabil.
Practic, o comunicate corectă în scris sau verbal nu este doar o chestiune de stil, ci o componentă esențială a comunicării moderne.
Rolul comunicării în relațiile interumane
O comunicare eficientă nu reprezintă doar un instrument personal, ci și un pilon de bază în funcționarea oricărei echipe în mediul profesional. Atunci când informațiile sunt transmise clar și coerent, colaborarea devine mai simplă, relațiile dintre colegi se consolidează, iar eventualele tensiuni pot fi evitate. Exersarea constantă a exprimării corecte și conștientizarea modului în care mesajele tale pot fi interpretate de ceilalți au un rol major în dezvoltarea competențelor de relaționare în cadrul unei echipe.
Liderii care mențin un dialog deschis cu membrii echipei pe care o conduc și cu partenerii contribuie la crearea unui climat bazat pe încredere, transparență și satisfacție profesională. Potrivit Indeed UK, comunicarea transparentă reprezintă un factor-cheie atât în gestionarea conflictelor, cât și în creșterea motivației angajaților, mai ales atunci când aceștia înțeleg clar scopul și impactul muncii lor. Un lider autentic îmbină exprimarea clară cu empatia, gândirea logică, inteligența emoțională și cu un comportament verbal și nonverbal adecvat. În sfârșit, o comunicare lipsită de ambiguități contribuie la creșterea productivității și a motivației angajaților, mai ales când direcția organizației și rolul fiecăruia sunt bine înțelese.
Cauzele greșelilor de scriere și de pronunție
Ortografia, definită ca ansamblul regulilor care stabilesc scrierea corectă a cuvintelor, este o adevărată provocare pentru mulți vorbitori de limbă română. Erorile ortografice apar în mod frecvent la copii, care nu au încă suficiente cunoștințe lingvistice, însă și mulți adulți se confruntă cu astfel de probleme.
Principala cauză o reprezintă lipsa exercițiului constant, un element esențial în dezvoltarea competențelor lingvistice, așa cum afirmă specialiștii. De cele mai multe ori, erorile apar din necunoașterea regulilor de bază ale gramaticii, fie că este vorba despre acordul subiectului cu predicatul, punctuație, utilizarea cratimei, regula celor doi „i” sau formele corecte ale cuvintelor.
În plus, în vocabularul limbii române există destule cuvinte a căror scriere nu reflectă fidel pronunția, ceea ce generează confuzii. Spre exemplu, unii nu știu să scrie și nici să propunțe corect „inopinat” sau „inopinant”. Deși, aparent, pare dificil, avem de-a face cu un cuvânt simplu, care nu este la fel de complicat ca „gastropiloroduodenojejunostomie” sau „encefalomielopoliradiculonevrită”, cuvinte grele chiar și pentru vorbitorii nativi.
Cum să ne îmbunătățim scrierea și pronunția
Există multe situații în care o persoană citește fluent și se exprimă prin viu grai cu multă ușurință, dar face frecvent greșeli de scriere și de pronunție. De cele mai multe ori, acest lucru se întâmplă pe fondul unei pregătiri insuficiente în domeniul ortografiei. Alteori, atenția este concentrată pe exprimarea creativă, pe construirea de personaje, povești sau universuri imaginare, în timp ce regulile tehnice ale scrierii și vorbirii sunt neglijate.
Conform experților de la Scholar Within, scrierea și pronunția corecte presupun funcționarea simultană a două sisteme cognitive,și anume cel vizual și cel auditiv. Un dezechilibru între acestea poate genera dificultăți în scriere și vorbire. Așa cum am mai precizat, limba română abundă în cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens, ceea ce poate crea confuzie chiar și pentru cei cu un nivel bun de cunoștințe gramaticale.
Însă, aceste abilități pot fi exersate și îmbunătățite, iar experții lingviști recomandă folosirea dicționarelor, a manualelor de gramatică, precum și participarea la cursuri specializate. Acestea sunt resurse care consolidează cunoștințele și reduc riscul de erori, indiferent de domeniul în care ne desfășurăm activitatea.
Când greșelile de scriere și de pronunție devin un obicei
După cum știm cu toții, a greși este omenește. Oricine poate greși ocazional, fie din neatenție, din grabă ori din cauza unei taste apăsată greșit pe smartphone ori pe laptop. Astfel de erori sunt normale dacă apar rar, însă dacă devin frecvente, atunci este o problemă, datorită faptului că afectează percepția celor din jur și ridică semne de întrebare privind seriozitatea sau nivelul de competență.
Conform Hudson Fusion, un text ori un speech încărcate de greșeli poate sugera lipsă de atenție și de rigoare, calități esențiale mai ales în mediul profesional. Acest fenomen nu este specific doar limbii române și trebuie tratat cu seriozitate. În același timp, greșelile de scriere și/sau de pronunție pot compromite claritatea și eficiența comunicării.
Într-o societate tot mai digitalizată, în care scrisul este omniprezent, dezvoltarea competențelor lingvistice nu mai este o opțiune, ci o necesitate. De aceea, atunci când redactăm un text sau când pregătim un speech este bine să alocăm timp pentru verificare ca să evităm greșeli ce ne pot afecta imaginea.
Cum este corect: Inopinat sau inopinant
Cuvântul „inopinat” este definit în Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) ca fiind ceva „la care nu te gândești; neașteptat, neprevăzut, surprinzător”. Acest cuvânt își are originea în latinescul „inopinatus”, care înseamnă „neprevăzut” sau „surprinzător”. În limbajul de zi cu zi, acest adjectiv este folosit pentru a desemna anumite evenimente sau situații care apar brusc, fără a fi anticipate sau planificate.
De asemenea, „inopinat” poate să descrie decizii sau acțiuni care sunt luate fără pregătire sau planificare prealabile. Spre exemplu, o veste inopinată este acea informație care te ia prin surprindere, care nu era așteptată. „Inopinat” este sinonim cu „imprevizibilitate” și „spontaneitate”, trăsături frecvent întâlnite în viața cotidiană.
Este important de reținut că forma „inopinant” nu există în limba română și reprezintă o greșeală de scriere și de pronunție. Prin urmare, „inopinat” este singura formă acceptată și trebuie folosită în literatură, știință sau în comunicarea de zi cu zi.
Exemple:
- A venit un control inopinat.
- A plecat inopinat din localitate.
- A apărut o situație inopinată la serviciu.
Utilizarea cuvântului „inopinat”
Există anumite domenii unde utilizarea cuvântului „inopinat” poate căpăta nuanțe specifice. Spre exemplu, în literatură „inopinat” poate fi folosit pentru a descrie întorsături neașteptate în intrigă, unde personajele se confruntă cu evenimente surpriză care le schimbă destinul.
În schimb, în știință, un fenomen inopinat poate să fie o descoperire neașteptată care deschide noi direcții de cercetare, cum ar fi identificarea unei specii noi de plante sau de animale, care contrazice cunoștințele existente. În viața de zi cu zi, „inopinatul” se manifestă adesea într-o întâlnire neașteptată cu un vechi prieten sau schimbări bruște de vreme care îți pot afecta planurile de călătorie.
De ce se creează confuzia „inopinat”-„inopinant”
În limbajul curent apare adesea confuzia între „inopinat” și „inopinant”. Cea de-a doua formă nu este recunoscută în limba română standard și este o eroare des întâlnită, originea confuziei putând fi explicată în mai multe moduri.
O primă cauză ar fi similaritatea fonetică și morfologică între cele două forme, care îi face pe unii oameni să creadă că „inopinant” ar fi o alternativă acceptată la „inopinat”. În al doilea rând, confuzia poate apărea prin analogie cu alte adjective care au terminația „-ant” (de ex.: fascinant – fascinat/fascinant).
De asemenea, unii cred în mod eronat că „inopinant” este o formă mai veche a lui „inopinat”, deși nu este așa. Cei care nu au întâlnit des „inopinat” în texte scrise sau în speech-uri sau care nu au verificat forma în dicționare ajung să creadă că „inopinant” este o formă acceptată.
Vezi şi cum se scrie corect: niciodată, nici odată sau nici o dată!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_283f9d1012a786d4950786d6cf46f79d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e53dca0d126707e749dcd009c66f4e14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_98d1b3eb8ece8acaffbbe0b9b0b8c2e0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_af2bc354629b6a96507a7c42c3139817.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e123d14729f9dc8b95710fe8729d31e4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bc58a5ab9ec34b566c78a9648181ca58.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_693a9bbe60c456d182fd8c978a64d5ce.gif)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_e4793ff3ca125aa6896ee6b33a48c426.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_86e17366f78dfafc98fd4d5383322104.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_1a3a0f3bef46c1e1853815af8b647693.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d18f37ef3bcf640af028f4163550bd2c.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_4a7d56f1cc08015fb63160c438be386a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_2f5c31f6b3e37ea51d4cd56907db0e53.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_13db12181b66c52a1280080d8e83eaa0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_89acfd4eb0d959f96f06e19c9d37be97.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_e5b22d35c26cf901fbba33cbcfed5c90.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_a7fa973bf8c23e31e8e38d61bca2f0be.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_49df899e7187943d4845d629f829edee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_5766e21f4d6970790484331c57b37aa6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_ef45cb5c1ddb06aa07eef6d2a1ae829a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_5829cd2715298dbcd1bc3b9c2b20bc1c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_973dafd5eee9efbc046196e1803b5050.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_468f64788b1e9f73f4eb2f306a68a135.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_c1df3b3a57139adc47ef918a4d426ae0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_28f27ffcca140ed5263e902709027bfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_3e47ff5d068f114dfbf772196e9578b6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/fetita-costum-popular-bula-inopinat-inopinant.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_cb139379b524ad701c8e6896eb87a044.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_436b58d29e39c3ce6e9c2d24dfdc0ed3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/toaleta-publica-wc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/ultimele-pregatiri-pentru-deschiderea-unui-nou-tronson-pe-a7--foto-facebook-ionel-scriosteanu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_21d310310679c50f28ddaf1041abdbc6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_9d3c31ae3d4f91780ec5acf045be73ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/a-doua-lovitura-va-obliga-trei-dintre-echipe-sa-lucreze-purtand-manusile-de-gatit2-1-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/kristen-stewart-si-sotia-dylan-meyer-1-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_0ae48b251a7b409545b102ae395f5489.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_8469b890b5a10123ec5db3eed208b876.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/seful-apele-romane-florin-ghita-demisionat-criza-apa-potabila-prahova-dambovita-diana-buzoianu-corpul-control-e1765382589206.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/ilie-bolojan-motiune-cenzura-picat.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/cand-impodobim-bradul-de-craciun-traditia-si-semnificatia-pomului-de-craciun.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/08/suplimente-alimentare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/cand-pica-pastele-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/cozonac-cu-fistic.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/barbat-ochelari.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/horoscop-14-decembrie-2025.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/cum-previi-aburirea-geamurilor-masinii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/piramida-alimentelor.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/ce-inseamna-cand-visezi-oaie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/hepta4532856.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/raluca-morosanu-conferinta-cab-11-decembrie-2025.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/cristian-tudor-popescu-vorbeste-despre-falimentul-romaniei-incununarea-rusinii-e-ca-iohannis-refuza-sa-plateasca-milionul-de-euro-datorat.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/adriana-saftoiu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/nicusor-dan-40-intrebari.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/catalin-craciunescu-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/catalin-dima-eli-driu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/marian-vanghelie--foto-captura-recorder.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.