Mai este cea de-a cincea lună a anului și ultima din anotimpul de primăvară. Pe lângă tradițiile, simbolurile și semnificațiile sale istorice și religioase, mai ascunde și alte secrete pe care ți le vom dezvălui în cele ce urmează împreună cu alte aspecte interesante.
Cuprins:
De-a lungul istoriei, oamenii și-au organizat și au măsurat timpul folosind calendarul, cu structura sa de diviziuni temporale. Știm cu toții că un an calendaristic are 365 de zile, conform calendarului gregorian, însă planeta Pământ necesită o perioadă de rotație în jurul Soarelui, care depășește această durată. Astfel, o dată la patru ani, calendarul primește o zi suplimentară, fenomen care este cunoscut sub denumirea de an bisect, așa cum este și cazul anului 2024, care numără 366 de zile.
Mai sau luna lui Florar este cea de-a cincea lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene care au o durată de 31 de zile. Această lună începe din punct de vedere astrologic cu Soarele în semnul Taurului și se termină în semnul Gemenilor. În același timp, privită din punct de vedere astronomic, luna mai începe cu Soarele în constelația Berbecului și se sfârșește cu Soarele în constelația Taurului. Ziua are 14 ore, iar noaptea 10 ore.
În calendarul roman, luna mai era cea de-a treia lună a anului, iar vechii romani o considerau neprielnică pentru căsătorii. Un aspect interesant despre aceată lună este acela că în nici un an nici o altă lună nu începe cu aceeași zi a săptămânii ca mai. În credința romano-catolică, luna mai este dedicată în mod tradițional sfintei Fecioare Maria, potrivit Wikipedia.
Denumirea lunii mai provine din cuvântul latinesc „Maius”, care la rândul său își are originea în denumirea „maiores”, care înseamnă „bătrâni”. Poetul roman Ovidiu a susținut că luna a cincea din an a căpătat acest nume care fusese folosit pentru prima dată de către Romulus, fondatorul Romei și primul rege al acesteia, pentru a se referi la senatorii Imperiului Roman.
În același timp, o altă interpretare ar fi aceea că denumirea se referă la zeiţa grecească „Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeiţa primăverii şi căreia preoţii lui Vulcan, care era zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai. Grecii numeau luna mai „Thargelion”, în timp ce, în România, aceasta este denumită popular „Florar”.
În tradiţia populară, luna mai debutează cu Ziua de Armindeni, care se sărbătorește prin petreceri la iarbă verde. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creştin. În această zi, oamenii își doresc odihnă pentru pământ, pentru ca acesta să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase și vinul bun. De asemenea, în aceeași tradiţie autohtonă, luna mai indică, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) şi exuberanţa vegetaţiei (Frunzar), fiind considerată luna ierburilor. Se consideră că, în luna lui „Florar”, Raiul coboară pe pământ și înverzește totul. Zicala populară „Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură, care este suficient de călduros, precipitaţiile sunt abundente și sunt lipsite de grindină. În această lună muncile câmpului și ale grădinilor devin priorități, ceea ce înseamnă că țăranii părăsesc casele și gospodăriile pentru a fi în toiul lucrărilor agrare. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite şi prisăcile dau randament maxim, după cum precizează etnologul Ion Ghinoiu în volumul „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000), transmite Agerpres.
Potrivit tradiţiei populare, există și alte superstiții referitoare la luna mai, care fac referire la anul agricol care urmează, dar și la timpul din decursul acestuia. Astfel, se spune că, dacă în serile de mai apare rouă și este timp răcoros, atunci vom avea belșug la vin și la fân. De asemenea, ploaia caldă din luna mai reprezintă o binecuvântare pentru culturile de grâu și de porumb, iar dacă năpădesc gândacii, atunci vom avea un an mănos.
Furtunile cu tunete și fulgere din luna mai prevestesc un an roditor, iar dacă cea de-a cincea lună este ploioasă, atunci vom avea o lună iunie cu vreme frumoasă, dar secetoasă. În luna mai seamănă inul şi cânepa, întotdeauna după data de 13, hrişca, după data de 19, ridichile, castraveţii, fasolea, tutunul, la mijlocul lunii, potrivit site-ului Tradiții-superstiții.ro.
Data de 1 mai este cunoscută drept Ziua Internațională a Muncii, aceasta fiind sărbătorită în multe țări, inclusiv în România. Pentru majoritatea țărilor din Europa, inclusiv în țara noastră, 1 mai este zi liberă legală. Muncitorii din majoritatea țărilor industrializate sărbătoresc 1 mai, însă la orgine se află o mișcare a sindicaliștilor din Chicago, care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore. La 1 mai 1886, în orașul american, membrii Federației Sindicatelor din SUA și Canada (n.n. – precursoarea Federației Americane a Muncii) au protestat în stradă și au cerut ca ziua de muncă să aibă 8 ore. În acea zi, pe străzile din oraș au ieșit în jur de 90.000 de oameni, peste 40.000 dintre aceștia fiind în grevă. Pe 3 mai, forțele de ordine au intervenit în forță, iar patru muncitori au fost uciși și în jur de două sute răniți. Manifestanții au aruncat spre poliție o bombă și 66 de polițiști au fost răniți, 7 dintre aceștia decedând ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai multe au decedat. În 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai drept Ziua Internațională a Muncii în memoria victimelor grevei din Chicago. Ziua de 1 mai avea să devină sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, autoritățile convenind cu sindicatele să fie zi liberă.
În România, 1 Mai a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, în timpul domniei regelui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara.
Foto: Shutterstock/ 123rf.com