De ce simți că nu poți respira pe umezeală mare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În zilele foarte calde, când umezeala este mare, aerul poate părea apăsător și parcă ai senzația că respiri tot mai greu. Pe majoritatea oamenilor sănătoși însă, umiditatea mare nu îi împiedică să respire. Disconfortul apare mai ales când umezeala este asociată cu temperatura ridicată. Descoperă cum poate influența umezeala mare modul în care respirăm și care sunt cele mai importante recomandări.
Cuprins:
Ce înseamnă, de fapt, umiditatea aerului
Umiditatea descrie cantitatea de vapori de apă din aer, dar poate fi exprimată în mai multe feluri.
În prognoza meteo întâlnim cel mai des umiditatea relativă, exprimată în procente. Ea arată cât de aproape este aerul de cantitatea maximă de vapori pe care o poate conține la temperatura respectivă. Cum aerul cald poate susține mai mulți vapori decât aerul rece, aceeași cantitate de apă poate corespunde unor valori foarte diferite ale umidității relative.
De aceea, 90% umiditate într-o dimineață răcoroasă nu se simte neapărat la fel de apăsător ca 60% într-o după-amiază caniculară. În primul caz, aerul poate fi aproape saturat, dar să conțină mai puțini vapori în termeni absoluți. Pentru confortul din sezonul cald, punctul de rouă este adesea mai sugestiv, el reflectă mai direct cantitatea de vapori din aer.
Umiditatea din atmosferă
În exterior, problema principală care duce la disconfort și la senzația de aer apăsător este combinația dintre umezeală, temperatură, efort și calitatea aerului.
Când aerul este deja încărcat cu vapori, transpirația se evaporă mai lent. Pielea rămâne umedă, însă simpla prezență a transpirației nu răcește corpul. Răcirea se produce mai ales atunci când apa se evaporă.
Dacă evaporarea este limitată, organismul trebuie să trimită mai mult sânge spre piele și să producă mai multă transpirație pentru a elimina căldura.
Pulsul crește, apare mai repede oboseala, iar respirația se poate accelera. Sistemul cardiovascular și pielea au roluri centrale în adaptarea la căldură, iar deshidratarea reduce toleranța la efort și mărește încărcarea termică.
Aerul stagnant din perioadele caniculare poate coincide și cu niveluri mai ridicate de poluare. Polenul și sporii de mucegai pot fi, de asemenea, factori importanți pentru persoanele alergice.
Umiditatea din locuință
În casă, umiditatea depinde de aerul exterior, dar și de sursele interne cum sunt dușurile, gătitul, uscarea rufelor, respirația celor care locuiesc acolo, plantele numeroase, infiltrațiile, conductele care pierd apă și aerisirea insuficientă.
Pe suprafețele reci, vaporii se pot transforma în condens. Ferestrele aburite, mirosul persistent de umed, petele de pe pereți, vopseaua umflată și mucegaiul vizibil sunt semne că problema nu este doar una de confort.
Expunerea îndelungată la umezeală în locuință este asociată cu tuse, respirație îngreunată, simptome respiratorii și agravarea astmului.
Organizația Mondială a Sănătății consideră umezeala și dezvoltarea microbiană din locuințe și încăperi probleme importante de calitate a aerului
Mucegaiul poate duce la nas înfundat, durere în gât, tuse sau respirație îngreunată, iar reacțiile pot fi severe la unele persoane cu astm ori alergie.
Umiditatea ridicată favorizează și acarienii din praful de casă, o sursă importantă de alergeni. În plus, temperatura și umezeala excesive pot crește concentrația anumitor poluanți interiori.
De ce respirația pare mai greoaie când afară este cald și umezeala este mare
Nu există o singură cauză, iar mecanismul poate să difere de la o persoană la alta.
Corpul elimină mai greu căldura
Când transpirația nu se evaporă, temperatura pielii și, în cele din urmă, temperatura internă pot crește. Organismul răspunde prin dilatarea vaselor de la nivelul pielii, accelerarea pulsului și intensificarea transpirației.
În timpul mersului rapid, al sportului sau al muncii fizice, mușchii au deja nevoie de mai mult oxigen și produc căldură. Sarcina suplimentară a termoreglării face același efort să pară mai greu și poate accentua senzația că nu putem respira.
În stresul termic pot apărea respirație rapidă și superficială, slăbiciune, amețeală, durere de cap, greață sau crampe. Acestea nu sunt efecte banale ale umezelii, ci semne că organismul nu mai face față bine căldurii.
Căile respiratorii pot reacționa la aerul cald și umed
La o persoană cu astm, bronhiile sunt inflamate și hipereactive. Aerul foarte cald și umed, mai ales când este inhalat rapid în timpul efortului, poate declanșa tuse și îngustarea temporară a căilor respiratorii.
Efectul depinde de temperatură, efort, tipul de astm și alți factorii asociați.
Poluanții și alergenii pot fi adevărații declanșatori
Zilele calde și apăsătoare sunt și mai greu de suportat când aerul este încărcat de tot soiul de particule, fum, polen sau spori. Aceștia irită căile respiratorii și pot agrava astmul.
Dacă simptomele apar doar în anumite locuri, la o anumită oră sau în sezonul polenului, merită luată în calcul calitatea aerului, nu doar umiditatea.
O boală cardiacă sau pulmonară
O persoană cu anumite afecțiuni, astm necontrolat, insuficiență cardiacă, obezitate severă ori o altă afecțiune care limitează efortul pornește cu o rezervă funcțională mai mică. Căldura crește necesarul organismului, iar sistemele respirator și cardiovascular trebuie să muncească suplimentar. De aceea, un mediu pe care cineva sănătos îl descrie doar ca neplăcut poate provoca o problemă evidentă de respirație unei persoane vulnerabile.
Vârsta înaintată, vârsta foarte mică, sarcina, febra, lipsa aclimatizării, consumul de alcool, deshidratarea și unele medicamente pot reduce toleranța la căldură.
Anxietatea poate amplifica senzația de lipsă de aer
Căldura, palpitațiile și impresia unei respirații insuficiente pot provoca teamă. La rândul ei, teama accelerează respirația și poate produce furnicături, amețeală și senzația că nu poți inspira complet. Se poate forma astfel un cerc vicios.
Totuși, o problemă de respirație care apare deodată nu trebuie atribuită imediat anxietății ori vremii. Dacă este intensă și persistentă, cauzele respiratorii, cardiace, infecțioase și metabolice trebuie luate în considerare.
Ce poți face afară, în zilele cu umezeală mare
În primul rând, privește temperatura și umiditatea împreună. Verifică indicele de căldură, punctul de rouă și, dacă ai astm sau diverse alergii, calitatea aerului și nivelul polenului. Procentul umidității relative, izolat, spune prea puțin despre riscul real.
Fă efortul fizic dimineața devreme sau seara. Redu intensitatea și durata efortului. Fă pauze, stai la umbră și poartă haine lejere, deschise la culoare.
Hidratează-te regulat. Nevoile diferă în funcție de temperatură, efort, transpirație și starea de sănătate.
Dacă începi să respiri greu, oprește-te, mergi într-un loc răcoros, slăbește hainele strâmte și încearcă să te răcorești.
Dacă ai astm, urmează planul de acțiune stabilit cu medicul și poartă medicația de salvare prescrisă.
În zilele cu aer poluat, evită traseele de lângă trafic și efortul intens în exterior. Închiderea ferestrelor poate fi utilă temporar când aerul exterior este slab calitativ.
Un ventilator poate crește confortul prin mișcarea aerului și poate favoriza evaporarea transpirației.
Cum controlezi umiditatea în locuință
În locuință, se recomandă în general, o umiditate relativă interioară de sub 60%, ideal de 30–50%, interval care limitează disconfortul și riscul de mucegai.
Un higrometru simplu este mai util decât impresia că aerul este ”închis”. Așază-l departe de fereastră, calorifer, aer condiționat, baie sau bucătărie și urmărește valorile în mai multe momente ale zilei. Dacă există camere reci, subsol sau zone cu miros de umezeală, măsoară separat acolo.
Elimină sursa umezelii
Repară infiltrațiile și pierderile de apă, folosește hota cu evacuare în exterior când gătești. Evită uscarea frecventă a rufelor în camere neventilate. Lasă aerul să circule în spatele mobilierului așezat pe pereți exteriori reci.
Aerisește atunci când aerul din afară îți permite
Deschiderea geamurilor este eficientă dacă aerul de afară este mai uscat și suficient de curat. Într-o zi foarte caldă și umedă, aerisirea prelungită poate introduce și mai multă apă în casă. Atunci sunt mai utile aerul condiționat sau un dezumidificator, cu ușile și ferestrele închise.
Nu coborî excesiv umiditatea
Aerul prea uscat poate irita ochii, pielea, nasul și gâtul. Scopul nu este obținerea celei mai mici valori posibile, ci menținerea unui interval confortabil, fără condens și fără umezeală persistentă. Un dezumidificator setat permanent la minimum poate consuma inutil energie și poate crea alt tip de disconfort.
Descoperă și Ce se întâmplă dacă nu aerisești deloc vara
Sursă foto: Shutterstock
