Un loc comun: linia roșie 

Între timp, ultimul mare război mondial convențional a rămas ceva din secolul trecut, s-au scurs multe 23 august, insurecția armată s-a făcut revoluție de eliberare socială și națională și a decăzut la sărbătoare oficială a unui fost regim, detronat tot printr-o revoluție.

Cum în al 26-lea an al secolului curent, pe meridianul România e mai fierbinte sâcăitor decât în buletinele meteo ale ANM, ne-am umplut de linii roșii.

Cea mai intensă este a prezidentului Dan: păstrarea direcției pro-occidentale.Au fost niște discuții docte asupra „occidentalului”, cum că actual este „european”. Nu, pentru subconștientul unui public care contează și care se asortează cu Nicușor D., „occidental” este adierea unui vis vechi de apartenență, cu miros de portocale nechimizate și Fa-uri originale, rămas și acum la consistența mai subțirică de asociere.

Dacă direcția pro-occidentală este axiomatică și constantă, alte linii roșii se intensifică sau estompează după cum apasă desenatorii politici. Dar și aici există o constantă: nimeni nu vrea cu partidul metalic. Acolo e clar carantină. Declarativă.

Carantina e reciprocă: nici ei nu vor cu ceilalți. Dar nu chiar tot timpul. Pragul mai e trecut de „metalici”, care vor și ei în joc, că ruginitul în opoziție poate e bun în sondaje, dar cât te poți umfla acolo ca gogoașa înfuriată? Și de când PSD s-a făcut și el de opoziție, terenul de zburdat nu mai e așa liber. 

Oricum, deși rămâne de bon ton să nu se înghită oficial, „metalicii” și ceata lui Grindeanu conviețuiesc pașnic și adesea productiv. Cifrele de reprezentare parlamentară le permit, atunci când fac alianțe neortodoxe (în politică chiar nimic nu e sfânt) să măture cu turbosuflanta.

„Votul în privința Legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă”, a oftat din ficat pe 26 august premierul demis Ilie B, el însuși linie roșie și desenator de linii roșii. Din înalte comandamente de PNRR, Ilie B. și partidul său (încă) au trebuit să voteze cot la cot cu George&Sorin.

Ce face banul din principii. Mai înghiți și broscoiul, vorba unei celebre mustăți retrasă din politica activă. 

Inventarul liniilor roșii se cunoaște. Unele sunt benefice, antidoturi la anarhii și felurite deraieri, altele au doar esența încăpățânării și orgoliilor. Se poate sări peste unele, sau chiar renunța?- nu este chiar o întrebare de avocat al diavolului. Ne poate răspunde UDMR, de exemplu, care are o largă experiență de ondulare peste linie. 

Poate că uneori, în loc să ne grăbim cu linia roșie ar trebui să găsim firul roșu.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE