Ficat gras și obezitate, epidemia silențioasă din România care-i afectează pe copii. Medicii explică de ce mitul „va trece de la sine” este periculos

Obezitatea infantilă afectează 1 din 3 copii din România

Obezitatea infantilă sau juvenilă se află în creștere în lume, dar și în România, reprezentând una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică, cu consecinte pe termen lung. Copilul cu obezitate nu este un adult în miniatură. Are particularitati metabolice hormonale si psihologice specifice vârstei de creștere.  „În momentul actual statisticile arată că la nivel mondial 1 din 3 adulți, 1 din 4 adolescenți și 1 din 8 copii prezintă ficat steatozic, în strânsă legatură cu creșterea prevalenței obezității și sindromului metabolic”, a spus prof. dr. Anca Coliță, managerul Institutul Clinic Fundeni, în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) de Ziua Mondială a Obezității.

În România aproximativ 1 din 3 copii este supraponderal sau obez, iar obezitatea apare din ce în ce mai devreme, inclusiv la vârste preșcolare, motiv pentru care trebuie intervenit cât mai rapid. 

Cu cât vom trata și vom preveni mai prompt obezitatea pediatrică și complicațiile ei, cu atât vor fi mai puțini adulți cu obezitate si complicații metabolice grav”, a atras atenția dr. Steluța Boroghină.

În opinia medicului pediatru, trebuie schimbată paradigma: obezitatea este o boală inflamatorie cronică asociată cu: rezistența la insulină; dereglare hormonală; inflamație de grad redus. Intervenția tardivă înseamnă risc crescut la vârsta adultă. 

,,Sindromul metabolic la copil nu e varianta ușoară a celui de la adult, ci începutul unei boli cronice multisistemice, cu impact pe tot parcursul vieții”, a spus medicul pediatru.

Un ficat gras poate reveni la normal. ,,Fereastră terapeutică” este vitală

​Ficatul gras este un motor invizibil pentru bolile cardiovasculare de mai târziu. Dr. Steluța Boroghină subliniază că ignorarea acestuia, dar și a obezității sub pretextul că va trece de la sine condamnă copiii la complicații grave la vârsta adultă.

„Deja mi se adresează pacienți nu doar pentru slăbit, ci pentru că deja au complicații. Asta înseamnă ficat gras la un copil de 10-12 ani,” a semnalat medicul.

Ficatul gras este o afecțiune silențioasă, dar progresivă în 5-10% din cazuri, putând duce în timp la ciroză și necesitatea unui transplant hepatic. Ficatul este organul care spune cel mai devreme adevărul despre riscul de infarct și accident vascular. 

Însă, un ficat gras la copil poate reveni la normal, dar este indispensabil ca acel copil să scadă în greutate minim 10-15% și să nu-i crească insulinorezistența.

,,Una dintre cele mai mari bariere în calea tratamentului este speranța părinților că surplusul de greutate va dispărea odată cu înălțimea.

„Trebuie să privim fereastra asta de prepubertate, de adolescență, de copilărie, ca o fereastră terapeutică. Ca un moment optim în care putem să schimbăm lucrurile. Intervenția tardivă înseamnă risc crescut la vârsta adultă”, a subliniat dr. Boroghină.

Centrul de Patologie Metabolică la Institutul Fundeni: 7 din 10 pacienți care ajung la evaluare au deja obezitate

Din decembrie 2024 funcționează Centrul de Patologie Metabolică din cadrul Centrului de Boli Digestive și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni și are ca obiectiv evaluarea și managementul integrat al pacienților cu patologie metabolică, în special boala hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD).

Centrul oferă evaluare complexă și monitorizare personalizată, utilizând tehnologii moderne de diagnostic non-invaziv și integrând expertiza gastroenterologică cu intervențiile asupra stilului de viață și managementul comorbidităților.

În primul an de activitate, peste 1200 de pacienți au fost evaluați și monitorizați în cadrul centrului, reflectând nevoia tot mai mare de servicii medicale dedicate patologiei metabolice.

„Datele pe care le vedem în aceste 14 luni de funcționare a Centrului de Patologie Metabolica arată dimensiunea reală a problemei metabolice din România. Aproape 7 din 10 pacienți care ajung la evaluare au deja obezitate, iar procentul mediu de grăsime corporală este de aproape 40%. În același timp, pacienții monitorizați au pierdut împreună aproape 1,8 tone de kilograme, dintre care peste 1,1 tone reprezintă grăsime corporală. Aceste cifre arată că obezitatea este o boală complexă, dar și că intervenția corectă poate produce schimbări reale”, a afirmat dr. Alexandra Moise, medic gastroenterolog la Centrul de Patologie Metabolică.

În secția de pediatrie a Institutului există un aparat care măsoară nu doar greutatea copiilor, ci și grăsimea viscerală.

,,Evaluăm nutrițional pacientul (jurnal alimentar) pentru a identifica greșelile, apoi facem o evaluare corporală completă: greutate, înălțime, IMC, dar și masa musculară, nivelul de hidratare și grăsimea viscerală. Aceasta din urmă este direct legată de rezistența la insulină și prediabet. Urmează analize de sânge (colesterol, glicemie, hemoglobină glicozilată). Faptul că un copil este obez nu înseamnă că are vitaminele necesare; poate avea deficite sau chiar sarcopenie (pierdere de masă musculară). Abia apoi stabilim un tratament personalizat”, a explicat medicul pediatru.

Strategii practice pentru întreaga familie: Dieta devine stil de viață

Tratamentul obezității în cazul copiilor nu înseamnă restricții severe care să oprească creșterea, ci o reeducare profundă a obiceiurilor întregii familii.

,,Nu este o „dietă” în sensul clasic, ci un plan de variante sănătoase care să nu fie un chin pentru copil. Nu trebuie scăzut drastic numărul de calorii, deoarece copilul trebuie să crească. Accentul cade masiv pe mișcare. Scopul nostru este educația: să îi învățăm un stil de viață sănătos pe care să-l mențină toată viața”, a mărturisit. dr. Steluța Boroghină care a oferit câteva strategii practice pentru familiile care se confruntă cu această problemă:

• Regula de aur a cinei: „După ora 18 sau 19, regula de aur este fără carbohidrați. Dacă se poate, după cină este necesară mișcarea; așa ne scade grăsimea viscerală.”
• Rolul esențial al mișcării: Copiii au nevoie de o activitate fizică mult mai intensă decât adulții — până la 4-5 ore de mișcare zilnică pentru cei sub 5 ani.
• Nutriția ca medicament: „Din perspectiva gastroenterologiei, nutriția nu mai este opțională, ci devine tratament”.
• Controlul porțiilor: Un copil ar trebui să consume maximum 2/3 din porția unui adult normal, eliminând „ciugulitul” continuu de chipsuri sau dulciuri.

Conform datelor publicate în 2022 de către Institutul Național de Sănătate Publică din România, aproximativ doar 2 din 100 persoane se aflau în evidența medicală cu diagnosticul de obezitate, deoarece este încă percepută ca un subiect tabu sau ca o stigmă.

,,Fiind pe o secție de pediatrie și ocupându-mă de gastroenterologie și obezitate, cel puțin jumătate dintre mici pacienți mi se adresează pentru această patologie”, susține dr. Boroghină, care subliniază că în lupta cu obezitatea și ficatul gras la copii este nevoie de o echipă multidisciplinară formată din medici, asociații de pacienți și familie.

La Institutul Fundeni din 10 pacienți care intră în cabinetul dr. Moise, cel puțin 7-8 au steatoză hepatică asociată disfuncției metabolice. Ficatul gras este „o bombă cu ceas” care crește de 4 ori riscul de deces cardiovascular.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE