Cele trei măsuri necesare pentru a ne proteja de creșterea prețului la motorină și scumpiri în lanț

Etapa 1: Primele 72 de ore – coordonare și transparență

Pentru a preveni panica și speculațiile, AEI recomandă înființarea unui grup interministerial format din reprezentanți ai Finanțelor, Energiei, Transporturilor, Agriculturii și altor instituții cheie. Grupul ar trebui să monitorizeze zilnic indicatori precum prețul ARA diesel, stocurile comerciale și marjele la pompă.

De asemenea, este esențială publicarea unui buletin oficial zilnic cu date clare despre prețuri și stocuri. „Nu panică, nu minciuni”, subliniază AEI, menționând că astfel de măsuri pot descuraja cumpărăturile de panică și speculațiile.

Etapa 2: Primele 14 zile – protecție țintită, nu măsuri generale

În loc să plafoneze prețurile sau să reducă accizele pentru toți consumatorii, AEI propune măsuri țintite pentru industriile critice, cum ar fi transportul public, agricultura, salubritatea și serviciile de urgență. Printre soluții se numără:

• Restituirea accelerată a accizelor pentru operatorii cheie din transport și agricultură, cu plăți lunare rapide.
• Vouchere temporare pentru transportul public urban și județean, având în vedere dependența ridicată a României de acest sector.
• Linii de credit garantate de stat pentru companiile de transport și agricultură, pentru a acoperi problemele de lichiditate.
• Monitorizarea prețurilor de către Consiliul Concurenței, pentru a preveni creșteri nejustificate ale marjelor comerciale.

Etapa 3: Măsuri pentru 1–3 luni – gestionarea inflației și a lanțului alimentar

În această perioadă, prioritatea ar trebui să fie reducerea impactului pe care creșterea prețului motorinei îl poate avea asupra costurilor alimentelor și transportului. AEI propune următoarele:

• Acordarea de prioritate transporturilor esențiale și stimularea trecerii mărfurilor pe căile ferate.
• Crearea unui mecanism dedicat pentru sprijinirea fermierilor, prin compensarea costurilor cu motorina agricolă pe baza suprafeței lucrate.
• Reducerea consumului de combustibil în sectorul public cu 5–10%, prin eficientizarea rutelor și optimizarea flotelor de vehicule.

Utilizarea rezervelor strategice: o soluție de ultimă instanță

AEI subliniază că stocurile strategice de petrol ale României trebuie utilizate doar în cazul unor disfuncționalități majore de aprovizionare, și nu pentru a reduce temporar prețurile. „Mai bine păstrezi produsele și compensezi fiscal prețurile”, sugerează organizația.

Măsuri structurale pe termen lung: 6–24 luni

Întrucât motorina rămâne combustibilul dominant în transportul rutier din UE, AEI propune cinci direcții majore pentru a reduce dependența structurală de acest combustibil:

• Accelerarea transportului feroviar de marfă, pentru a reduce utilizarea camioanelor.
• Reînnoirea flotelor de transport public cu autobuze electrice și troleibuze.
• Crearea de stimulente pentru utilizarea vehiculelor comerciale eficiente și reducerea kilometrilor parcurși fără încărcătură.
• Promovarea utilizării biodieselului sau a altor combustibili sustenabili acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic.
• Reconfigurarea politicii fiscale pentru a se adapta la creșterile de prețuri preconizate între 2027 și 2030 din cauza ETS2.

De ce avertizează experții că plafonarea prețului la combustibili ar putea crea probleme mai mari

AEI atrage atenția asupra costurilor ridicate și efectelor negative ale unor măsuri populiste, precum plafonarea prețurilor la pompă sau interdicțiile administrative de export. În schimb, solicită Guvernului să adopte o strategie disciplinată, care să includă „compensare țintită, transparență, utilizarea rezervelor doar pentru continuitatea aprovizionării și reducerea structurală a dependenței de diesel”.

În cazul unei escaladări a crizei și a creșterii prețurilor peste pragul de 10 lei/l, AEI recomandă activarea unui Plan de Criză, care să includă regândirea fiscalității și măsuri mai ample pentru protejarea tuturor consumatorilor de combustibili.

Petrolul se apropie de 120 de dolari pe baril

Panica pe piețele bursiere a apărut în momentul în care prețul petrolului a devenit principalul punct de atenție pentru investitori. Prețurile petrolului au crescut puternic după ce ambele părți implicate în conflictul din Iran au lansat în weekend noi atacuri asupra unor ținte, inclusiv infrastructură civilă. Războiul din Iran, ajuns în a doua săptămână, implică regiuni esențiale pentru producția și transportul de petrol și gaze din Golful Persic.

Ulterior, prețurile s-au moderat după ce Financial Times a relatat că unele state din Grupul celor Șapte (G7) analizează posibilitatea eliberării unor rezerve strategice de petrol pentru a reduce presiunea asupra piețelor. Informația, citând surse apropiate discuțiilor, nu a fost însă confirmată oficial.

Prețul petrolului Brent, reperul internațional, a urcat la 119,5 dolari pe baril în prima parte a zilei, pentru ca ulterior să scadă la aproximativ 107,8 dolari. Petrolul West Texas Intermediate (WTI), referința pentru piața americană, a atins 119,48 de dolari pe baril, înainte de a coborî spre 103 dolari la deschiderea piețelor europene.

Gazul european s-a scumpit cu 30% într-o singură zi, după explozia prețului țițeiului

Prețul gazului la bursa de la Amsterdam a urcat luni dimineață la 66 de euro/MWh. După un vârf inițial de 30% înregistrat la deschidere (ora 9.00, ora României), indicele de referință european TTF a menținut un ritm de creștere de peste 23,63%. Actualul nivel de preț rămâne departe de vârful atins în 2022 (peste 300 de euro), perioadă în care criza provocată de războiul din Ucraina a destabilizat complet piața europeană.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro