IN A RELATIONSHIP | Dragostea între adolescenți în vreme de pandemie: „De la ne vedeam zilnic la școală la abia ne mai întâlnim o dată pe lună”

• „Mi-au luat din pofta de viață pe care o aveam până în martie 2020, sunt stresată, supărată și mă gândesc la cât de bine o să reușesc eu să mă formez profesional în online.”;
• „Mama mea fiind cadru medical a fost supergreu, ea a stat într-o cameră separată o perioadă de timp, mai ales la început. Eu m-am dus la bunica două luni.”;
• „Consider că (n.r. – părinții) nu sunt în măsură să-mi dea sfaturi în această direcție (n.r. – pentru viața romantică), având în vedere că ei nu au putut să aibă grijă de relația lor, iar după despărțire nici nu-și mai vorbesc”, răspund unii adolescenți. 

Pentru a ajunge la adolescenți, echipa „In a Relationship” a lansat un chestionar, dar a și vorbit online cu câțiva dintre ei. Un tânăr de 18 ani povestește cum i-a influențat pandemia relația cu iubita lui, dar și pe cea cu părinții. Cum a fost să navigheze în clasa a XI-a printr-un set dublu de reguli?

La început de relație se depășesc prejudecățile 

Mircea*, 18 ani,  și Alina*, 17 ani, se știau de vreo doi ani când au decis să-și transforme prietenia într-o relație. În mai se împlinesc 3 ani de când sunt împreună. 

,,Un an am ajutat-o cu școala, că ea era înainte de examenul de final de a VIII-a, un an a fost doar al nostru, n-am avut nicio treabă și un an a fost cu pandemia”, povestește Mircea într-un video call.

Recomandări

INVESTIGAȚIE. Cum se joacă politrucii de la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri cu banii statului. Zece firme neeligibile au primit 10 milioane de lei. Cine plătește pagubele

Din punct de vedere psihologic, relațiile de cuplu ale adolescenților sunt o categorie cu totul specială, fiind în același timp relații de atașament, de explorare a identității și de antrenare a aptitudinilor interpersonale. Ele pot funcționa ca un refugiu de la viața din interiorul familiei sau ca o completare firească. Forma pe care o iau pentru tineri depinde foarte mult de mentalitatea părinților și de regulile impuse de aceștia.

Cuplul de adolescenți cu care am vorbit ne-a povestit că au început să se întâlnească în secret. ,,Alor mei le-am spus mai devreme, n-au treabă cu mine, fiind băiat, dar cu ai ei a fost puțin mai complicat, pentru că avea examen, trebuia să se axeze pe școală”, povestește Mircea.

Regulile pentru el, regulile pentru ea

,,Eu nu prea am oră de ajuns acasă, dar ea, da. O sună părinții să ajungă acasă și na, e logic, fiind fată, mai mică, am înțeles. Așa că după școală, repet ce mai am de repetat, mă văd cu ea, pentru că nu poate să stea până târziu, iar cu prietenii mei mă văd după, cu ei pot sta până la 11, 12, 1 noaptea.” 

Dacă părinții sunt adepții rolurilor tradiționale în familie sau pun preț mai degrabă pe dezvoltarea intelectuală a fiicelor lor adolescente, cu siguranță vor ignora, neglija sau încălca o mulțime de nevoi ale fetelor, chiar dacă intenția lor este să le protejeze. 

Recomandări

Analiză. Ursula von der Leyen pierde teren în cursa pentru șefia CE. Cine ar putea să o înlocuiască

Din perspectiva sănătății mintale, în pandemie, adolescentele au trăit o mulțime de nedreptăți în raport cu părinții lor, la cote crescute: 

• presiunea de a performa la școală sau de a renunța la școală în favoarea responsabilităților domestice;
• interdicția de a fi implicate în relații de cuplu și/sau de a se vedea cu partenerii lor, cu sau fără reguli explicite apropo de sexualitate; 
• limitarea sau interdicția timpului petrecut cu grupul de prieteni și reproșurile cu privire la nevoile de socializare ale tinerelor;
• critica sau interdicțiile legate de aspectul fizic și ritualurile de îngrijire corporală sau comportamentul „nefeminin” al fetelor;
• îngrijirea sau supravegherea copiilor mai mici din familie sau a bătrânilor;
• curățenia în casă și prepararea hranei, în special în familiile numeroase sau vulnerabile din punct de vedere financiar.

De multe ori, aceste lucruri declanșează conflicte identitare în sufletul adolescentelor. Pe de o parte, ele simt datorie și iubire față de familie, iar pe de altă parte apar frustrarea, oboseala și nevoia unei decizii care, uneori, presupune încălcarea regulilor de acasă.

Fiind nevoite de multe ori să aleagă între familie și relațiile romantice, adolescentele ajung să-și creeze „personalități paralele” și să se ascundă de părinți pentru a putea să-și construiască relații de cuplu. 

Recomandări

Ciolacu și Ciucă susțin egalitatea de șanse doar în declarații. Lista PSD-PNL la europarlamentare: trei femei și un „tânăr” de 38 de ani pe locuri eligibile

Acest lucru le vulnerabilizează și le predispune să intre în relații abuzive, prețuind mai degrabă efortul de a păstra o relație și timpul scurs de la începutul relației, în detrimentul siguranței, încrederii și armoniei în cuplu. Câtă vreme relațiile romantice le sunt interzise adolescentelor sau reprezintă o sursă de reproșuri și batjocură în familie, ele vor fi cu atât mai atractive și mai periculoase pentru tineri – și fete, și băieți. 

În interiorul relațiilor de cuplu însă, adolescenții și adolescentele pot regăsi acea căldură sau înțelegere care poate contrabalansa suferința sau neplăcerile din familie.

,,Părinții s-au bucurat că am reușit să facem și școala, și relația în același timp”

Părinții Alinei, care îl știau deja pe Mircea drept un prieten de-ai ei, i-au spus să aștepte să vadă cum decurg lucrurile după examen. 

,,A fost dorința prea mare să nu-i ascultăm și ne-am cuplat la câteva luni după ce a fost această discuție cu – mai stai. Dar a fost moderat, adică timpul de școală e timpul de școală, timpul nostru, timpul nostru. Alteori, o mai ajutam la matematică și îmbinam cumva și școala, și timpul nostru, să și vorbim, să facem și teme”, mai spune el.

După ce Alina a dat Evaluarea Națională, le-au spus și părinților ei că sunt împreună.

Cam știau, s-au cam prins, că e totuși evident, ești altfel atunci, nu mai poți să ascunzi chiar așa. Au reacționat ok, au zis că se bucură că am reușit să facem și școala, și relația în același timp.

Mircea:

Pe de altă parte, mutarea școlii în online a reprezentat, pentru o mare parte dintre tineri, una dintre cele mai dificile schimbări aduse de pandemie. În special liceenii din ani terminali și studenții au simțit presiunea și stresul legate de calitatea educației, dar și a pregătirii lor pentru viața profesională. Dificultățile de adaptare a conținuturilor educaționale la predarea în mediul digital au sporit stresul resimțit de adolescenți, odată cu numărul de ore petrecute în fața ecranelor și dificultățile economice care au afectat mare parte din populație. În plus, nu doar școala, ci și restul relațiilor lor s-au mutat în online.

În anul lor, 2019, pentru Alina și Mircea zilele erau lungi, mai ales cele de weekend. După școală, mergeau împreună acasă la pas de îndrăgostiți, mâncau câte o înghețată, vorbeau despre cum le-a fost ziua. Și părinții Alinei acceptaseră că drumul de la școală era atunci mai lung, că nu mai făcea 30 de minute până acasă, ci o oră. Uneori se învoiau de la câte o oră și împărțeau un sentiment de libertate, erau propriii stăpâni timp de 60 de minute neîntrerupte.

Apoi a venit pandemia, ,,o palmă după cap”

,,A fost destul de greu de când cu pandemia, pentru că totul era roz înainte, totul era frumos, n-aveam nicio treabă. Apoi, în martie, pandemia. Și a fost efectiv o palmă după cap. Mai aveam planuri, să mai mergem la munte, n-am mai făcut nimic.”

De la întâlniri zilnice au ajuns să nu se vadă chiar și o lună. Relația s-a mutat în online, ,,pe cameră” și viața fiecăruia, la el/ea acasă. 

,,Când stai mult cu o persoană și vorbești încontinuu, încontinuu, încontinuu, parcă simți nevoia să mai ai un timp și pentru tine, să te uiți singur la un film. Cu ieșitul era greu, așa că trebuia să ne împăcăm la telefon. A fost mai greu, față în față e altceva. A fost mai greu să vorbim, să ne înțelegem (n.r. – în online).”

Viața adolescenților, părinți și noi reguli

Pandemia a fost, pe de o parte, un nou ansamblu de reguli unidirecționale, dar a fost și o oportunitate în care relațiile adolescenților cu părinții lor s-au apropiat.

Au avut mai multă încredere în noi, ce nu știau ei, noi fiind mai tineri, ne uitam pe internet să vedem – ce putem face, ce nu putem face, tot felul de chestii, mai ales la început. Le dădeam dovada că ne-am interesat și cumva aveau încredere în noi că știm despre ce vorbim. Uneori ne mai și contraziceam.

Mircea:

Așa au ajuns să se vadă câte 5-10 minute la ea la scara blocului, la câteva blocuri distanță de-al lui. Mergea el, cu declarație. 

,,După câteva săptămâni e ok și 5-10 minute, te bucuri. Aveam noroc că era o farmacie fix lângă ea și de obicei scriam fix așa: în căutare după spirt. Spirtul era foarte rar, nu se găsea. Nu m-au verificat niciodată. Sunt eu mai religios sau așa, dar când te duci cu un gând bun, cred că ți se întâmplă ceva ok, ceva bun.”

Calitate versus cantitate 

Mulți adolescenți au conștientizat în ultimul an o nedreptate care părea normală înainte de restricțiile impuse de pandemie.

Dacă înainte de pandemie pentru tineri părea doar vag normal că fetele trebuie să respecte reguli mai stricte decât băieții și aveau o libertate cumva mai restrânsă, în timpul pandemiei, discriminarea culturală bazată pe inegalitatea de gen a adus o mulțime de noi probleme în viața adolescenților de ambele sexe, dar în principal pentru fete.

Multe tinere au fost nevoite să-și asume responsabilități domestice în plus, odată cu creșterea volumului de muncă domestică repartizată în mod tradițional femeilor. În plus, viața privată sau relațiile romantice ale adolescentelor sunt de multe ori ignorate sau motiv de reproș de la părinți.  

Ai mei erau – protejează-te, ai grijă tu de tine, că nu pot să am eu grijă de tine! Ai ei nu o lăsau nici la magazin să se ducă să-și ia un corn sau ceva. Mergeau ei.

Mircea, adolescent:

Chiar dacă mulți oameni simt că relațiile din interiorul familiei au avut de câștigat de pe urma timpului petrecut împreună, acest beneficiu al apropierii pare să aparțină unui grup restrâns. În întreaga lume, pandemia și carantina au generat creșteri ale incidentelor de violență domestică și au făcut protecția victimelor încă și mai dificilă, fiind blocate în aceeași locuință cu agresorii lor. Copiii și tinerii sunt printre cele mai neglijate victime ale violenței domestice și abuzurilor în familie, arată numeroase studii.

Pandemia, pregătire pentru relația la distanță din facultate

Mircea și Alina s-au gândit în ultimele luni că poate ceea ce trăiesc e ca o pregătire pentru anul pe care l-ar petrece la distanță, când Mircea va pleca la facultate și Alina va fi a XII-a.

,,Avem 3 ani împreună, noi o gândim și pe viitor. Trebuie să fie cumva, după trei ani nu ai cum să zici că mâine ne despărțim. Și e anul acela diferență între noi. Ce facem? Distanță? A fost greu și acum, îți dai seama atunci cum va fi? Ne-am descurajat destul de mult.”  

Descurajarea a fost accentuată și de despărțirile cuplurilor prietenilor, ziceau că poate urmează și ei. Când se certau, au aplicat ceva ce Mircea a învățat de la ai lui, nu au închis niciodată telefonul până când nu s-au împăcat. Așa au ajuns să dedice nopți albe împăcărilor online. 

Acum, ,,cu părinții mai relaxați”, cei doi se văd mai des, se vizitează din nou și simt că încep să reintre în viața lor, așa cum o știau înainte de pandemie. 

Din punct de vedere al sănătății emoționale, timpul petrecut împreună în general, dar și aniversările, situațiile speciale sau sărbătorile (cum e și Valentines Day) sunt momente foarte importante pentru tinerii îndrăgostiți, dar și pentru grupurile de prieteni sau prietene. Îi ajută să marcheze etapele relațiilor romantice și să navigheze printre provocările și problemele ce pot apărea în comunicarea în cuplu. Dacă au parte de suport emoțional și îndrumare non-intruzivă din partea părinților, adolescenților le va fi cu atât mai ușor să se orienteze corect către relații sănătoase și echilibrate.

*Alina și Mircea sunt două pseudonime, pentru a proteja identitatea tinerilor

**Silvia Guță a absolvit Psihologia la Universitatea București și s-a specializat în psihoterapie experiențială. Lucrează de mai bine de 15 ani în proiecte de educație și cultură pentru tineri, cum sunt „In a Relationship” sau „Ideo Ideis”, unde coordonează departamentul de dezvoltare comunitară.

***Pentru continuarea rubricii IN A RELATIONSHIP, am lansat două chestionare online, cu câteva întrebări pentru adolescenți și părinți de adolescenți. Ele sunt încă deschise și sunt anonime. Așteptăm în continuare răspunsuri, idei și povești personale. 

IN A RELATIONSHIP este un proiect de prevenție a violenței domestice creat în 2016 de Fundația Friends For Friends, în parteneriat cu Avon România și parte din Campania Respectului.

Urmărește-ne pe Google News