Cuprins:
Munții Rodnei: așezare și întindere
Cunoscuți și sub numele de Carpații Maramureșului și ai Bucovinei, Munții Rodnei fac parte din parcul național cu același nume. Din punct de vedere administrativ, masivul se întinde pe teritoriul județelor Maramureș și Bistrița-Năsăud, pe o suprafață de aproximativ 1.300 km², aflăm de pe enciclopedia virtuală Wikipedia.
Supranumiți „Alpii Maramureșului”, aceștia formează una dintre cele mai lungi creste montane continue din țară, care se întinde pe mai bine de 50 km de la vest la est, între Pasul Șetref și Pasul Rotunda, și pe o lățime de 30-40 km de la nord la sud, între Pasul Prislop și localitatea bistrițeană Valea Vinului.
Cel mai înalt punct este Vf. Pietrosul (2.303 metri), care este și cel mai înalt vârf din Carpații Orientali. Denumirea masivului provine de la numele localității Rodna Veche, situată în apropiere, un vechi centru cu tradiție în minerit și comerț din perioada medievală.
Lacul Iezer, vestigiu a glaciațiunii
Munții Rodnei se remarcă printr-un relief care a fost modelat de o serie de procese tectonice și glaciare și sunt alcătuiți din roci sedimentare ce datează din Cretacic și Paleogen. Straturile de marne, gresii, conglomerate, calcare și formațiuni vulcanice precum andezite, dacite și riolite predomină în zona sudică, mai ales în regiunile colinare situate de-a lungul râului Someșul Mare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_daa836a015e991caa1bed8ee70b2a342.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/shutterstock713257054.jpg)
În timp, mișcările tectonice stirice au sculptat relieful distinctiv al masivului. Regiunea adăpostește chei și defilee spectaculoase, precum Cheile Bistricioarei și defileele Strâmba, Rebra, Cormoaia și cel al Pasului Prislop. În plus, această zonă montană conservă cel mai bine urmele glaciațiunii cuaternare dintre toate sub-grupele Carpaților Orientali, oferind un peisaj presărat cu circuri glaciare ca Iezer, Zănoaga Mică, Zănoaga Mare, Buhăescu, Izvorul Cailor și Puzdrele.
Unde se află Lacul Iezer
Lacul Iezer este un lac de origine glaciară, situat în Munții Rodnei, la o altitudine de 1.825 m, în apropiere de localitatea Borșa. Pentru că se află la poalele Vârfului Pietrosu, mai este cunoscut și sub numele de Iezer-Pietrosu. Acest lac glaciar face parte din rezervația științifică Pietrosu Mare, o zonă protejată care este cuprinsă în Parcul Național Munții Rodnei.
Cu o suprafață de 3.450 m2, o lungime de 84 metri și o adâncime maximă de 2,5 metri, lacul Iezer are o caracteristică aparte. Astfel, privit de sus, ochiul de apă are un contur care se aseamănă foarte mult cu cel al hărții României. Formarea lacului Iezer este, așa cum am precizat anterior, rezultatul activității glaciare din perioada cuaternară. Ghețarii au modelat relieful Munților Rodnei, proces în urma căruia au luat naștere circuri glaciare și s-a acumulat apă în depresiunile formate, luând astfel naștere mai multe lacuri glaciare, îintre care și Iezer.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_51c85ce42970b6cdd5f14640163ed5cb.jpg)
De ce este supranumit „lacul fără fund”
Lacul Iezer este alimentat de două izvoare care își au originea pe versantul Pietrosului și de aceea ar avea o apă atât de limpede și de rece. Acesta are o formă triunghiulară, cu laturile nordică și sudică măsurând aproximativ 70 de metri, iar cea mai lungă latură ajungând la 110 metri. De-a lungul timpului, a fost populat cu păstrăvi curcubeu, păstrăv indigen și zglăvoacă, specii de pești care contribuie la biodiversitatea acestui ecosistem montan.
Lacul glaciar este supranumit „lacul fără fund” de locuitorii din Borșa, care cred că acesta ar fi învăluit într-un mister la fel de dens ca ceața care îl acoperă uneori. O veche legendă din zonă spune că, în trecut, câțiva oameni din zonă ar fi aruncat în apă mai multe bucăți de lemn și fragmente de fier pe care le-ar fi marcat, iar acestea ar fi reapărut tocmai în Marea Neagră. Din acest motiv, s-a născut credința că lacul ar avea o legătură secretă cu marea și că, în mod inexplicabil, nu ar avea fund, conform Destinații.ro.
Rezervația Naturală Pietrosul Mare
Lacul Iezer face parte din Rezervația Naturală Pietrosul Mare sau Pietrosul Rodnei. Vorbim despre cea mai mare rezervație naturală complexă – geomorfologică, faunistică și floristică – din această regiune a României, care se întinde pe o suprafață de 3.300 de hectare. În același timp, aceasta este a treia rezervație din țara noastră ca importanţă, după Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat. Creată în anul 1932, a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5/2000.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_afe599e13b1480f5587412592c749df2.jpg)
Totodată, zona protejată cuprinde golul alpin și pădurile de conifere din Masivul Pietrosul Rodnei, dezvăluind totodată un relief glaciar de o importanță deosebită. Aceasta s-a extins cu timpul în limitele vârfurilor Pietrosul Mare (2.303 m), Buhăescu Mare (2.221 m), Buhăescu Mic (2.199 m), Gropi (2.063 m), Piatra Albă (2.061 m), Hotarului (1.905 m) și Bătrâna (1.770 m), se precizează pe site-ul EnciclopediaRomâniei.ro.
Rezervaţia cuprinde o mare diversitate floristică și asigură condiţii de hrană şi adăpost pentru mai multe specii de mamifere, păsări, reptile şi insecte caracteristice Carpaților Orientali, iar datorită diversităţii şi unicităţii florei şi faunei a fost inclusă în programul mondial al UNESCO – „Omul și Biosfera”.
Aici trăiesc capre negre și marmote, care au fost aduse din Alpi, în 1973, precum și acvile de munte, urşi, lupi, râşi, cocoşi de munte, mistreţi şi cerbi. Accesul în rezervație se poate face pe mai multe trasee, însă cele mai folosite sunt cele care pornesc din oraşele Borşa și Moisei ori de la Complexul turistic Borşa.
Cum se ajunge la Lacul Iezer
Turiștii care doresc să viziteze Lacul Iezer trebuie să ajungă în stațiunea Borșa, dinspre șoseaua DN18. Din centru, urmezi drumul din stânga spitalului, pe strada Avram Iancu, iar de aici continui pe un drum forestier lung de aproximativ 9-10 kilometri. Cam jumătate din distanță poate fi străbătută cu mașina, iar restul necesită o urcare pe jos. Mașinile pot fi lăsate pe traseul care duce către Schit. Traseul este semnalizat cu marcaj care constă într-o bandă albastră.
Cel mai convenabil mod de a începe ascensiunea este să folosești un mijloc de transport până la Borșa Pietroasa, iar de aici, așa cum spuneam, vei continua traseul exclusiv pe jos. În aproximativ trei ore ajungi la stația meteorologică Iezer (1.760 m), relatează Maramureș.org. De aici și până la lac se întinde o zonă împânzită cu jnepeni, unde găsești numeroase locuri ideale pentru a campa. Este locul perfect pentru o pauză în mijlocul naturii, unde poți admira peisajele superbe pe care le oferă Munții Rodnei.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/statia-meteo-iezershutterstock1700518072.jpg)
Lacul Iezer se află la mică distanță de stația meteo, într-o căldare glaciară dominată de versanți abrupți golași și sălbatici. Locul oferă o panoramă impresionantă asupra Borșei. În cazul în care dorești să-ți continui drumeția până la Vârful Pietrosul, va trebui să urmezi tot marcajul cu bandă albastră, pe o potecă șerpuită ce duce spre creastă și care măsoară în jur de 500 de metri.
În aproximativ o oră vei ajunge pe cea mai înaltă culme a masivului, unde vei avea parte de o priveliște spectaculoasă asupra întregii regiuni. Dacă ai noroc, pe traseu ai șanse să vezi marmote în habitatul lor natural, mai ales dacă înaintezi în liniște. În lunile mai și iunie peisajul devine și mai spectaculos datorită florilor roz de rododendron (bujorul de munte).
Ce alte trasee mai există către Lacul iezer
Există și un al doilea traseu către lac, care pornește tot din Borșa. Acesta urmează cursul pârâului Tisa și continuă cu o urcare susținută spre Cabana Meteoru, de unde drumul se îndreaptă spre Lacul Iezer. Și acest traseu necesită tot în jur de trei ore de mers.
O altă opțiune de a ajunge la lac este să pornești din localitatea Moisei, de-a lungul Izvorului lui Dragoș. Traseul include o ascensiune printr-o potecă de vânătoare și urcă până pe Vârful Pietrosul, de unde se deschide o panoramă superbă asupra Vârfului Țibleș. Această variantă de traseu are un timp estimativ de patru ore.
Ce se poate vizita în zonă
În apropierea rezervației naturale Pietrosul Mare se află numeroase atracții turistice, inclusiv lăcașuri de cult, monumente istorice și arii protejate. Printre acestea se numără Biserica din lemn din Borșa din Jos, construită în 1700, care are hramul „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”. Tot în această zonă, turiștii pot vizita Mănăstirea Moisei, un complex monahal care include Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, care a fost ridicată în 1672.
În satul Săcel poate fi vizitată Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, care datează din 1909, în timp ce, în Borșa, se află Obeliscul, o construcție ridicată în memoria localnicilor care au înfrânt trupele invadatoare de tătari în 1717. În apropiere se mai află Parcul Natural Munții Maramureșului și Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele, o arie protejată cu valoare peisagistică, geologică și botanică.
Rezervația naturală Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsinii și Izvorul Bătrâna reprezintă alte zone protejate de tip hidro-geologic. Nu în ultimul rând, Complexul turistic Băile-Borșa, situat la 12 km nord-est de centrul orașului Borșa, este o destinație populară în regiune. Ceva mai departe poți vizita Cascada Cailor.
Descoperă şi Lacul Ursu din Sovata!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1670b4f7a2c7f914146926dad0c1165d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1ea20b6b0dedfb8ae90a9f809242e96f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c92b13e8f3a06c79355a674a87e41c50.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_23f1e2caec7b659cc75388fa7b811068.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_d879aedb07b38409d87aeb354e060f41.jpg)