„7 din 10 bărbați și 6 din 10 femei se luptă cu obezitatea. Autoritățile pregătesc un program național de tratament”

Cifre cu greutate: Obezitatea din ce în ce mai frecventă
în România

Obezitatea e o boală cronică răspândită la nivel global. Fără măsuri de intervenție semnificative, până în 2050 peste jumătate din adulții lumii și aproximativ o treime dintre copii ar putea fi supraponderali sau obezi, ceea ce ar duce la un impact uriaș asupra sănătății publice și sistemelor medicale. O analiză globală publicată în The Lancet și coordonată de colaborarea NCD Risk Factor Collaboration (inclusiv OMS) arată că peste 880 milioane de adulți și 159 milioane de copii erau obezi în 2022 și că ratele obezității s-au dublat sau chiar au crescut semnificativ în ultimele decenii.

Prezentă la evenimentul „Obezitatea: de la stigmatizare la tratament”, organizat de Asociația ENDO Pacienți și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, prorectorul Valentina Uivaroși de la Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” a atras atenția asupra cifrelor alarmante de la noi.

,,În România, prevalența obezității, recunoscută la nivel internațional ca fiind o boală cronică, este una foarte ridicată, astăzi aproximativ 22,5% dintre românii adulți suferă de această afecțiune, ceea ce înseamnă circa 4 milioane de subiecți. Dar mult mai îngrijorător este faptul că în rândul copiilor și adolescenților (și mă refer aici la cei ale căror vârste sunt cuprinse între 5 și 19 ani) prevalența supraponderalității s-a dublat în ultimele două decenii, de la 10% în anul 2000, la 23% în 2022”.

Conf. univ. dr. Adrian Pană, medic primar sănătate publică la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), a spus că problema este subestimată în multe sondaje și că tendințele nu sunt deloc bune nici pentru femei și copii, iar prevalența continuă să crească.

„Aproape 70% dintre bărbații români sunt supraponderali sau obezi și 60% dintre femei. Tendințele nu sunt deloc bune nici pentru femei și copii, iar prevalența continuă să crească. Mai mult, studiile obiective arată că datele auto-raportate subestimează problema cu aproape 20%. Aceste statistici ne arată cât de urgent trebuie să abordăm obezitatea ca boală cronică și să nu o privim doar ca pe o chestiune de stil de viață.”

În opinia dr. Adrian Pană, obezitatea nu ține doar de individ sau de sistemul medical, ci de întreaga societate:

„Persoanele cu venituri mai mici sau care trăiesc în comunități defavorizate au acces redus la alimentație sănătoasă, mișcare și aer curat. În aceste condiții, prevalența obezității e mult mai mare, iar stigmatizarea și lipsa resurselor agravează problema.”

Traseul pacientului cu obezitate: complex, fragmentat și insuficient sprijinit

O persoană care se confruntă cu obezitatea în sistemul medical nu începe doar cu dieta sau cu recomandările individuale, ci trebuie privit ca un proces complex care implică atât pacientul, cât și sistemul medical și societatea. În realitate, „pacienții care au nevoie de diagnostic și tratament pentru perioade lungi de timp dezvoltă, de cele mai multe ori, complicații mai rapide și speranță de viață redusă,” a explicat dr. Pană.

Astfel, traseul ideal al pacientului presupune:

Evaluare medicală completă pentru a identifica cauzele obezității și eventualele complicații (metabolice, cardiovasculare).

Plan de tratament personalizat, care poate include nutriție, terapie medicamentoasă sub supraveghere medicală și, dacă este cazul, chirurgie bariatrică.

Monitorizare continuă pentru a ajusta intervențiile și a preveni efectele adverse ale tratamentelor.

Sprijin psihologic, social și comunitar, prin programe publice și politici care să asigure acces la alimentație sănătoasă, mișcare și informare corectă.

„Degeaba oferim tratamente sau ascultăm podcasturi motivaționale dacă, în momentul în care pacientul iese din casă, nu are acces la condiții de viață care să îi permită să slăbească în mod sănătos. În prezent, traseul pacientului este fragmentat, fără o integrare clară între prevenție, diagnostic și tratament”, a spus dr. Adrian Pană.

Pacienți care inspiră: Oana Coșereanu a slăbit 40 de kg într-un an

Oana Coșereanu este o tânără care a luptat cu obezitatea, mai întâi a ținut tot felul de diete care funcționau doar temporar – efectul yo-yo, după care a trecut la injecții pentru pierderea în greutate, la indicația medicului.

„Am reușit să slăbesc 40 de kilograme într-un an, de la 100 la 59. Schimbarea a început când m-am acceptat. Sunt un om fericit,” a declarat tânăra.

Ea a subliniat că stigmatizarea și presiunea socială fac parte din dificultățile pe care le întâmpină persoanele cu obezitate, dar tratamentul corect, împreună cu sprijinul medical și acceptarea de sine fac diferența reală.

„Pacienta a dovedit multă ambiție și perseverență. Efectele terapiei au fost spectaculoase și de durată. Ea a urmat un an de tratament și îl continuă în prezent, combinat cu stil de viață sănătos, alimentație echilibrată și exercițiu fizic regulat. Rezultatele s‑au văzut și se văd în continuare: pacienta a slăbit semnificativ, adică 40 de kilograme, și și-a schimbat complet viața, fiind plină de bună dispoziție și cu o stare de bine generală,” a declarat prof.dr. Diana Loreta Păun, șefa secției de Endocrinologie de la Spitalul Universitar de Urgență București.

Medicii avertizează: Injecțiile pentru slăbit și pastilele luate fără supraveghere pot fi periculoase

Injecțiile pentru slăbit (agonisti GLP‑1) nu doar că sunt la mare modă peste tot în lumea întreagă, deci și în România, dar au și eficiență dovedită, potrivit studiilor.

Un studiu care a analizat 22 de cercetări clinice cu peste 41.000 de participanți arată că aceste injecții, în special semaglutida și tirzepatida, ajută adulții cu obezitate să slăbească semnificativ, indiferent dacă au sau nu diabet. Practic, persoanele care au folosit aceste tratamente au pierdut în medie mai multe kilograme decât cele care nu au primit tratament.

„Terapiile indicate de medici sunt, fără îndoială, sigure și eficiente. În ultimii ani au apărut medicații pentru tratamentul obezității care pot genera scăderi importante în greutate. Din păcate, studiile pe termen lung nu arată ce se întâmplă după oprirea terapiei, dar la 72 de săptămâni avem date clare privind scăderea în greutate, care poate ajunge până la 21‑25% din greutatea inițială, ceea ce reprezintă un rezultat foarte bun pentru cei care își doresc să slăbească. Aceste tratamente sunt injectabile. Pentru analogii receptorului GLP‑1, cum este semaglutida, există varianta injectabilă și varianta orală prescrisă de diabetolog. În cazul tirzepatidei, un dublu analog, există doar varianta injectabilă săptămânală. Pacientul își administrează singur medicația, folosind dispozitive preformate, ușor de manipulat, dar prescrierea trebuie să aparțină strict medicului, iar indicațiile de utilizare sunt clare”, a explicat prof.dr. Diana Loreta Păun, șefa secției de Endocrinologie de la Spitalul Universitar de Urgență București.

Efectele adverse raportate sunt în general gastrointestinale (grețuri, diaree, constipație). Reacțiile severe sunt rar citate și pot duce la oprirea terapiei.

Dr. Ramona Dobre, medic specialist endocrinolog la institutul National de Endocrinologie C. I. Parhon, a atras atenția însă că „pacientul ajunge la medic când nu mai poate să slăbească singur. Tratamentul trebuie individualizat și monitorizat. Injecțiile sau pastilele luate fără supraveghere pot fi periculoase.”

Cine poate beneficia de chirurgie bariatrică

Chirurgia bariatrică este una dintre cele mai eficiente metode de tratament pentru persoanele cu obezitate severă, în special atunci când metodele clasice (diete, exerciții, tratamente medicamentoase) nu au dus la rezultate durabile. Această intervenție implică modificarea tractului digestiv pentru a reduce greutatea corporală și riscurile asociate, precum diabetul, hipertensiunea sau apneea în somn.

Operațiile bariatrice se recomandă de regulă pacienților:

cu indice de masă corporală (IMC) ≥ 40 kg/m², indiferent de alte afecțiuni;

cu IMC 35–39,9 dacă există comorbidități serioase (diabet de tip 2, hipertensiune etc.);

care nu au reușit să slăbească pe termen lung prin metode convenționale;

care nu prezintă contraindicații majore pentru anestezie sau intervenții chirurgicale

,,Chirurgia bariatrică este recomandată doar pacienților cu indice de masă corporală foarte mare și comorbidități asociate, după evaluare riguroasă”, a completat dr. Dobre.

În România se practică chirurgia bariatrică, dar este destul de scumpă, astfel că nu este la îndemâna oricui.

„Casa Națională de Asigurări de Sănătate pregătește un program național de chirurgie bariatrică pentru pacienții cu risc crescut și comorbidități. Obiectivul este să decontăm intervențiile pentru cei care au nevoie reală, astfel încât tratamentul să fie accesibil și corect”, a declarat Livia Apostol Consilierul președintelui CNAS.

Secretarul de Stat de la Ministerul Sănătății, dr. Stela Firu a transmis un mesaj către români: „Obezitatea este o boală. Nu este doar un stil de viață sau o problemă estetică. Ministerul Sănătății sprijină pacienții prin politici publice și programe de prevenție și tratament. Nu sunteți singuri în lupta cu obezitatea.”

Conform criteriilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 188 de milioane de copii și adolescenți de vârstă școlară sunt obezi. Acest lucru înseamnă că 1 din 10 tineri sunt expuși riscului de probleme de sănătate pe tot parcursul vieții.
Bărbații din România erau anul trecut pe locul 13 în lume, după rata obezității

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE