Cuprins:
Insuficiența renală, o complicație anticipată pentru Papa Francisc
Dar care este legătura dintre pneumonie, afecțiunea care l-a trimis pe Papa Francisc în spital, și insuficiența renală și ce este această complicație apărută acum puțin timp?
Dr. Florin Constantin, medic specialist medicină de familie și chirurgie generală, a explicat pentru Libertatea că un istoric medical atât de complex precum cel al Papei Francisc, care în tinerețe a suferit de pleurezie severă, o inflamație a plămânilor, care a dus la îndepărtarea unei părți dintr-un plămân, poate avea complicații grave.
„Există un risc mare, pleurezia (apa la plămâni) înseamnă o cicatrizare, o îngroșare a pleurei, care nu permite plămânului să se destindă suficient. Atenție, poate apărea abcesul pulmonar. Dacă este o pneumonie bilaterală, ea poate duce la insuficiență respiratorie acută gravă. Poate să reapară pleurita, dar și o formă severă a Sindromului de detresă respiratorie acută. La fel, dacă pneumonia este bacteriană, există riscul de septicemie, iar de aici se poate ajunge ușor la meningită, endocardită sau chiar insuficiență renală”, atenționează dr. Florin Constantin, care spune că în pneumonia severă pot apărea leziuni, cicatrici pulmonare permanente.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/dr--florin-constantin-medic-specialist-medicina-de-familie-si-chirurgie-generala-e1739948790266-1024x577.jpg)
„Ce este foarte important… există riscul de deteriorare a funcției respiratorii pe termen lung. Asta înseamnă că plămânii nu mai au capacitatea de a funcționa normal și este posibil să fie necesar un suport respirator extern, precum oxigenul portabil”, a mai declarat medicul pentru Libertatea.
Ce este insuficiența renală și care sunt principalele simptome
Insuficiența renală este o afecțiune foarte gravă care apare atunci când rinichii nu mai pot elimina eficient toxinele și excesul de lichide din sânge. Aceasta poate fi acută, apărută brusc din cauza unei infecții severe, a unei leziuni sau a unui blocaj, sau cronică, instalându-se lent pe parcursul mai multor ani, cel mai adesea din cauza diabetului, hipertensiunii arteriale sau altor boli renale netratate, scrie publicația alleatiperlasalute.it.
Rinichii au un rol esențial în filtrarea sângelui, eliminarea toxinelor prin urină, reglarea tensiunii arteriale și menținerea echilibrului de minerale și fluide în corp. Când aceștia nu mai funcționează corect, toxinele și lichidele se acumulează, ducând la simptome precum oboseală extremă, umflarea picioarelor, mâinilor sau feței, greață, pierderea apetitului, tensiune arterială crescută și, în cazuri grave, dificultăți de respirație sau confuzie.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Insuficiența renală acută și cea cronică, care sunt diferențele
În insuficiența renală acută, cauzele pot include deshidratarea severă, infecții, pietre la rinichi, blocaje sau reacții adverse la medicamente. Tratamentul vizează corectarea cauzei subiacente, iar funcția renală poate reveni la normal dacă problema este tratată la timp.
În schimb, insuficiența renală cronică se dezvoltă lent, iar odată ce rinichii sunt afectați semnificativ, nu își mai pot recăpăta funcția completă. Aceasta este adesea rezultatul unor afecțiuni pe termen lung, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea, iar tratamentul constă în controlul bolii de bază, schimbări ale stilului de viață și, în cazurile avansate, dializă sau transplant renal.
Care este legătura dintre pneumonie și insuficiența renală
Pneumonia și insuficiența renală pot fi legate în mai multe moduri, deoarece infecțiile severe, inclusiv pneumonia, pot afecta negativ funcționarea rinichilor.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/pacient-pe-patul-de-spital-primeste-tratament-de-hemodializa-sursa-profimedia-images-e1740383102360-1024x577.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Pneumonia severă, mai ales cea bacteriană, poate duce la sepsis (septicemie), o reacție inflamatorie sistemică ce afectează organele, inclusiv rinichii. În sepsis, fluxul de sânge către rinichi scade, ceea ce poate duce la insuficiență renală acută.
Pneumonia severă poate duce la o oxigenare insuficientă a sângelui (hipoxie), ceea ce afectează rinichii, care sunt foarte sensibili la lipsa de oxigen.
Medicația utilizată în tratamentul pneumoniei, precum unele antibiotice, antiinflamatoare sau diuretice folosite în tratamentul pneumoniei, pot fi nefrotoxice și pot contribui la afectarea funcției renale.
Febra ridicată și respirația rapidă asociate pneumoniei pot duce la deshidratare, ceea ce reduce fluxul de sânge către rinichi și crește riscul de insuficiență renală.
Pacienții cu boli cronice, precum diabet sau hipertensiune, sunt mai predispuși să dezvolte atât pneumonie severă, cât și insuficiență renală. Dacă o persoană cu pneumonie începe să aibă scăderea debitului urinar, umflături ale membrelor sau oboseală extremă, ar trebui să ajungă imediat la spital pentru posibile probleme renale.
Cum se poate trata insuficiența renală
Tratamentul insuficienței renale depinde de tipul și severitatea acesteia.
Insuficiența renală acută (IRA) poate fi reversibilă, dacă este tratată la timp. Se corectează cauza subiacentă (infecție, deshidratare, toxicitate medicamentoasă etc.), se administrează lichide sau, dacă este necesar, se folosește dializa temporară pentru a susține rinichii până își revin.
Insuficiența renală cronică (IRC) este progresivă și ireversibilă. Se poate încetini deteriorarea prin controlul tensiunii arteriale, diabetului, dietei și evitarea medicamentelor toxice pentru rinichi. În stadiile avansate, pacienții au nevoie de dializă permanentă sau transplant renal.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/pacient-cu-insuficienta-renala-in-stare-grava-in-spital-sursa-profimedia-images-1024x597.jpg)
În insuficiența renală acută, mortalitatea variază între 30-60%, mai ales la pacienții cu sepsis sau alte complicații grave. În insuficiența renală cronică, fără tratament prin dializă sau transplant, speranța de viață este de câteva săptămâni până la luni. Un pacient aflat pe dializă poate trăi, în medie, 5-10 ani, dar sunt cazuri în dializa a câștigat aproape 20 de ani. Cu un transplant reușit, viața poate fi aproape normală.
Cum poate fi prevenită insuficiența renală
Prevenirea insuficienței renale presupune menținerea unei tensiuni arteriale normale, evitarea excesului de sare și proteine, hidratarea corespunzătoare și evitarea automedicației cu antiinflamatoare, care pot afecta rinichii.
Persoanele cu risc crescut, cum ar fi cele cu diabet sau hipertensiune, ar trebui să-și monitorizeze funcția renală periodic pentru a preveni sau încetini deteriorarea rinichilor. Identificarea timpurie și adoptarea unui stil de viață sănătos pot face o diferență majoră în menținerea sănătății renale pe termen lung.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d985a3d6794e4a3ce8f1da01ff7560f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0186c838f1c67770f7670ca270f5ffa5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d86ddd44adb0c87e0b68f299fae3507.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)