Tot mai mulți pensionari aleg „locuințele de argint” în locul căminelor de bătrâni tradiționale, în Italia: „Avem liste de așteptare”

„Locuințele de argint” atrag tot mai mulți pensionari din Italia

Pe măsură ce italienii trăiesc mai mult, iar modelul tradițional de îngrijire în familie devine tot mai fragil, tot mai mulți vârstnici aleg să trăiască în ansambluri rezidențiale moderne, cunoscute sub numele de „locuințe de argint”.

Deja populare în Statele Unite și în nordul Europei, aceste locuințe încep să câștige teren și în Italia, oferind o combinație între independență, viață socială și servicii dedicate.

Umberto Giuggiarini, în vârstă de 85 de ani, a decis să se mute într-un astfel de complex din Roma după ce a locuit o perioadă cu familia fiului său: „Eram singur acasă aproape toată ziua. La finalul zilei abia mai puteam vorbi, pentru că nu aveam cu cine să comunic”.

În prezent, locuiește într-o reședință administrată de grupul Over, unde spune că a găsit companie și o viață mai activă.

Între locuința personală și căminul tradițional

Noile reședințe pentru seniori sunt concepute pentru persoane în vârstă, dar autonome, care nu au nevoie de îngrijire medicală permanentă.

Maria Arena, de 87 de ani, spune că a ales această variantă după o experiență neplăcută într-un cămin de bătrâni tradițional: „Era deprimant. Erau foarte multe persoane în scaune cu rotile”.

Fenomenul este alimentat de evoluțiile demografice. Italia are una dintre cele mai ridicate speranțe de viață din lume: aproximativ 82 de ani pentru bărbați și 86 pentru femei.

Peste 24% dintre italieni aveau peste 65 de ani anul trecut, iar acest procent ar putea ajunge la 30% până în 2035. În același timp, numărul persoanelor care trăiesc singure este estimat să ajungă la 6,5 milioane până în 2050. Structura gospodăriilor se schimbă, iar sprijinul între generații devine mai greu de menținut. Familiile sunt mai mici, iar cuplurilor le este tot mai greu să aibă grijă simultan de copii și de părinți.

Această situație are și un impact major asupra bugetului public. Italia a cheltuit aproximativ 31 de miliarde de euro în 2021 pentru îngrijirea vârstnicilor în instituții medicale, iar costurile sunt în creștere.

„Locuințele de argint”: costuri ridicate, acces limitat

Prețurile pentru locuințele de tip „silver housing” variază între 1.500 și 4.000 de euro pe lună, ceea ce le face accesibile în principal pensionarilor cu venituri mai mari.

Pensia medie în Italia nu depășește 1.500 de euro net, ceea ce limitează accesul la acest tip de locuințe.

Cerere în creștere și liste de așteptare

Operatorii spun că cererea este în creștere, iar locurile disponibile sunt deja insuficiente.

„Avem liste de așteptare, ceea ce confirmă o cerere tot mai mare, care nu este încă acoperită de piață”, spune Mariuccia Rossini, fondatorul grupului Over.

Sectorul atrage tot mai mult interes din partea investitorilor.

La Roma, un proiect de 130 de milioane va transforma nouă clădiri în locuințe pentru seniori, în Milano, un fost hipodrom este reconvertit în 300 de apartamente pentru vârstnici, iar alte dezvoltări includ zeci de apartamente dedicate acestui segment.

„Am venit aici ca să trăiesc mai bine”

Pentru mulți seniori, alegerea este una pragmatică.

Bruna Bruni, 79 de ani, spune că nu îi lipsește viața de acasă: „De ce mi-ar lipsi? Am venit aici ca să trăiesc mai bine. Este mereu cineva în jurul meu”.

Unii aleg formule flexibile. Marisa Bruni, în vârstă de 102 ani, își împarte timpul între reședința din Roma și casa din Milano. Alții ajung la această decizie din considerente financiare. Giuliana Gorini spune că, după ce a calculat toate cheltuielile de acasă, mutarea a fost mai convenabilă: „La final, să locuiesc acasă era mai scump decât să vin aici. Am făcut calculele și am decis să rămân”.

Un român trăiește doar 8 ani din pensie, față de 15 ani în Italia

România ocupa, anul trecut, unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata vieții după pensionare. În cazul bărbaților români, media de viață după retragerea din activitate este de doar 7,9 ani, în condițiile în care vârsta de pensionare este 65 de ani, iar speranța de viață este de 72,9 ani.

Prin comparație, în țările vest-europene, perioada trăită din pensie depășește frecvent 14 ani. 

De exemplu, în Italia, un bărbat se pensionează la 67 de ani și are o speranță de viață de 81,7 ani, ceea ce înseamnă 14,7 ani de viață după pensionare.

Diferențe uriașe între bărbații care trăiesc în România și cei care locuiesc în statele din vestul Europei :

• Italia: pensionare la 67 de ani, speranță de viață 81,7 ani → 14,7 ani după pensionare
• Spania: pensionare la 66 de ani și 8 luni, speranță de viață 81 de ani → 14,2 ani
• Franța: pensionare la 62 de ani, speranță de viață 80 de ani → 18 ani
• Suedia: pensionare la 66 de ani, speranță de viață 82 de ani → 16 ani
• România: pensionare la 65 de ani, speranță de viață 72,9 ani → 7,9 ani

Raportul dintre speranța de viață și vârsta de pensionare îi plasează pe români în coada clasamentului, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania și Ungaria.

Pentru femeile din România, speranța de viață este de 80,5 ani, iar vârsta de pensionare de 61 de ani, ceea ce înseamnă 19,5 ani de viață după pensionare. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE