Ferenike (Doina Ruști, editura Humanitas)
Dacă numele Ferenike vă sună cumva… mitologic, să știți că aveți mare dreptate! Ferenike a fost o femeie din Grecia antică, foarte sportivă de felul ei. Cum doar bărbaților le era îngăduit pe atunci să participe la Jocurile Olimpice, Ferenike a găsit soluția: s-a deghizat în bărbat și s-a transformat în antrenoarea fiului său.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/ferenike1-665x1024.jpg)
Cum secretul ei a fost, până la urmă, dezvăluit, toți cei care-i pregăteau pe sportivi au fost obligați de-atunci să intre pe stadion în pielea goală. Ferenike a rămas simbolul curajului de a schimba unele lucruri care par imposibil de schimbat și al îndeplinirii celor mai îndepărtate vise, chiar dacă te naști în cea mai defavorabilă situație.
În noua carte a Doinei Ruști, Ferenike e o stare de spirit, un fir al poveștii. Personajele sunt toate conturate cu grijă, făcându-și treaba pe toate planurile: știu să intrige, să sensibilizeze, să ridice întrebări, să răspundă la ele.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_daa836a015e991caa1bed8ee70b2a342.jpg)
Lumea creată aici, satul Comoșteni, un univers mic și totuși atât de complex, le are pe toate – realism magic, o poveste despre trecutul care nu ne lasă niciodată să ne rupem pe de-a-ntregul de el, Oltenia anilor 60, copilăria multora dintre noi trezită din morți – mai ales dacă am prins în direct praf, soare, furtuni de vară și drame de familie.
Fiecare pagină a cărții e plină de detaliile (mii și mii, și mii de detalii – culori, haine, case, oameni vii, oameni morți) ale unei lumi apuse, dar nu de tot, ale unei lumi bune, dar nu până la capăt, ale unei lumi rele și necruțătoare, dar nu în întregime. Toate rândurile cu conotație personală, de amintire, se împletesc cu amănunte din istoria vremii – comunism, Gheorghe Gheorghiu-Dej, The Beatles, Elvis Presley, milițieni. De aceea, acest volum nu e doar un act de ficțiune, ci și un document solid despre acele vremuri.
Stilul direct, fără împopoțonări nenecesare, al scriitoarei Doina Ruști modelează atmosfera caldă a uneia trăite fericit și atent, cu tușe atât de pregnant autobiografice, încât călătoria în acel trecut e una extrem de convingătoare și echilibrată. Ca o confesiune care merită citită, ascultată, admirată.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_51c85ce42970b6cdd5f14640163ed5cb.jpg)
Mic tratat de botanică al zânelor (Caroline Scheuer, Chloe Dijon, editura ACT și Politon)
Pregătiți-vă sufletește și estetic – aceasta este o B I J U T E R I E de carte! Douăzeci de plante dintre cele mai obișnuite – mușețelul, ghimbirul, lavanda – sunt transformate în zâne bune, care au grijă de sănătatea oamenilor, din universul lor verde și fascinant.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/mic-tratat-de-botanica-al-zanelor.jpg)
Fiecare dintre acestea este prezentată cu mare fast, separat, alături de niște ilustrații adorabile. Și în fiecare text, cititorii vor găsi beneficiile pe care aceste plante le pot aduce, cu secretele și poțiunile lor fermecate?
Ba chiar fiecare dintre zâne vine cu câteva rețete pentru o viață mai bună – de exemplu, Zâna Verbină îți poate șopti tainele unui somn de noapte mai bun, iar Zâna Trandafir te învață cum să faci cea mai gustoasă dulceață din petale de roze.
Scrisă și prezentată sub forma unui joc, cartea ne redeschide ochii asupra lucrurilor bune pe care le putem lua din natură, fără mare efort. Personajele din desene sunt exact rupte din universul mitologic al creaturilor pădurii și grădinii, cu multe culori și imaginație.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_afe599e13b1480f5587412592c749df2.jpg)
Deci, dacă aveți chef să vă transformați pentru scurt timp în vrăjitori sau vrăjitoare și să gătiți licori magice, acest volum mic și zglobiu este exact lucrul care vă lipsea.
Preferata mea este, de departe, Zâna Busuioc. „Zâna Busuioc trăiește vara, ca și planta ei. Nu prea știm unde se duce iarna. Poate că hibernează, așteptând ca planta ei să răsară din nou, odată cu zilele frumoase. O găsim în jurul Mediteranei, dar este foarte ușor de cultivat și într-un ghiveci pe balcon”. Cu siguranță știam că busuiocul face mâncarea mai savuroasă, dar nu știam că ameliorează durerile de stomac, mai ales pe cele care vin odată cu stresul.
Sau poate o alegeți pe Zâna Salvie, despre planta căreia se spune că are multe puteri – este antiseptică, este un energizant natural, ajută memoria, reglează tranzitul intestinal. Ce mai, le face pe toate!
Acest Mic tratat de botanică al zânelor reprezintă o gură de aer proaspăt în peisajul nostru editorial prin stilul care trimite la cazanele vrăjitoarelor bune din povești și prin ilustrațiile absolut originale și un pic psihedelice.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1670b4f7a2c7f914146926dad0c1165d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1ea20b6b0dedfb8ae90a9f809242e96f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_747001f1a36aa1ca133d41195e836267.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2eefc77056bd7fc4992788b1d2183224.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_350830656eba9deb8021852b62e7a660.jpg)