Mergi direct la conținut »
POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Ambiția de a avea un palat mai frumos decât cel regal. Istoria negustorului Nicolae Stănică, devenit Cesianu, amic al regelui Carol I
Cultură și Vacanțe Libertatea > Lifestyle > Cultură și Vacanțe > POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Ambiția de a avea un palat mai frumos decât cel regal. Istoria negustorului Nicolae Stănică, devenit Cesianu, amic al regelui Carol I

POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Ambiția de a avea un palat mai frumos decât cel regal. Istoria negustorului Nicolae Stănică, devenit Cesianu, amic al regelui Carol I

Palatul Cesianu-Racoviță, din centrul Bucureștiului, era la început de secol XX atât principala scenă culturală a orașului, cât și model de marketing înaintea inventării propriu-zise a acestui concept.

De Oana Dușmănescu,

Casa cu arhitectură fascinantă și cu atmosferă unică, așezată între fostul Muzeul Național de Artă (fost Palat Regal), Biblioteca Națională și Ateneu are o poveste pe cât de fermecătoare, pe atât de practică.

Familia de boieri Cesianu se trăgea, spune istoria, din Iancu Jianu. Erau cultivatori, transportatori și exportatori de grâne în întreaga Europă, dar și intelectuali de marcă. Pe la 1850 erau practic stăpâni pe tot ce înseamnă azi teritoriul județului Buzău. Primul sediu al Academiei Române, de pe Calea Victoriei, a fost cumpărat de stat de la aceeași familie.

În 1888, Cesianu achiziționează 10.000 de metri pătrați în fața Palatului Regal. Devine astfel vecin cu Regele Carol I și nu ascunde că dorește să beneficieze de relațiile și influența suveranului, care să-l ajute în afaceri. Pentru aceasta însă, Nicolae Cesianu trebuie să ridice un palat mai frumos decât reședința regală. Angajează un arhitect de la Paris, Jules Berthe, care însă pune condiția ca toată mâna de lucru și toate materialele să fie aduse din Franța.

Amorașii din carele cu boi

Așa se și explică faptul că întrega construcție, actual monument istoric, a durat peste un deceniu. Orice amoraș sculptat de pe pereți, orice tapet, orice fotoliu elegant erau comandate în Franța și aduse după cum permiteau mijloacele de transport ale vremii –  cu vaporul până la Brăila, apoi cu carul cu boi până în Capitală.

Kovesi a fost votată procuror-șef de ambasadorii statelor UE
Recomandări

Kovesi a fost votată procuror-șef de ambasadorii statelor UE

Totuși, mult-așteptatul și costisitorul palat a ieșit așa cum a trebuit – era iluminat electric (printre primii zece abonați din București), apă curentă și încălzire centrală. Pe la 1900 însă această casă în stil Renaissance ecletic a devenit brusc centru al ospitalității profesionale și culturale bucureștene. Și acum Palatul Cesianu-Racoviță are saloane cu specific diferit – francez, austriac – unde erau primiți oaspeții din țările respective, în semn de respect și curtoazie. De altfel, aici inclusiv birjarii și cameristele vorbeau limba franceză.

Ca să devină și mai atrăgător pentru elita bucureșteană, palatul Cesianu s-a transformat în gazdă pentru arte – muzică, teatru, serate dansante sau de poezie. Una din fiicele lui Cesianu s-a căsătorit cu Alexandru Racoviță, care a împrumutat numele său palatului. Principalii invitați ai Cesienilor erau întotdeauna membrii Casei Regale. Și cine nu voia să fie văzut în preajma lui Carol I? Dincolo de ospitalitatea și generozitatea arătată aproape săptămână de săptămână, Cesianu și familia sa de negustori emanau putere.

Ce este ciroza hepatică, boala care l-a ucis pe regizorul Alexandru Darie
Recomandări

Ce este ciroza hepatică, boala care l-a ucis pe regizorul Alexandru Darie

Salve de la Roma sau cum a devenit Stănică Cesianu

În 1911, când a avut loc primul zbor al unui avion cu motor asupra orașului București, presa vremii a notat: ”Cel dintâi zbor a fost admirat de membrii Casei Regale de pe terasa Palatului Cesianu”. Cesianu își creștea astfel influența și afacerile. Oamenii începuseră deja să uite că, inițial, pe negustor nu-l chemase Cesianu, ci Nicolae Stănică. Numele i se părea omului de afaceri destul de plat și de obișnuit. Noroc că, într-o veche criptă dintr-un cimitir din Buzău, care aparținea tot familiei sale, a găsit o stelă funerară de pe vremea romanilor. Pe aceasta era trecut numele Plautio Cesiano, general care luptase, cu aproape 2.000 de ani înainte, sub comanda împăratului Traian.

Raport FINAL IML: Fragmentele osoase descoperite în locuinţa lui Dincă sunt de origine animală
Recomandări

Raport FINAL IML: Fragmentele osoase descoperite în locuinţa lui Dincă sunt de origine animală

Astfel, Cesianu a înlocuit numele Stănică, iar originea latină a marcat-o scriind pe un frontispiciu interior al casei cuvântul roman care întrunește ospitalitatea și deschiderea: Salve. De altfel, invitații de vază ai Cesienilor nu plecau de la Palat fără un suvenir care să le amintească de prezența lor aici – un pahar cu emblema familiei, un toc sau o ilustrată. Un mod de a nu-i lăsa să uite că numele Cesianu însemna o forță financiară, în felul său plin de curtoazie și generozitate. Însuși Casa Regală a început să folosească mijloacele de ”marketing” inventate de Nicolae Cesianu.

Puzderie de tablouri, în zilele noastre

În plus, Cesianu a adus și alte inovații lumii afacerilor din București. A importat de la italieni casa construită în manieră piano mobile. Adică la etaj locuia propietarul, la parter se desfășura afacerea. Palatul Cesianu era și el astfel ridicat – sus trăiau membrii familiei, jos era magazinul de lux unde se vidneau brocarturi, taftale, pielărie și dantele scumpe din toată Europa.

Trecut prin două războaie și trei cutremure mari

Vizitatorii de azi ai Palatului Cesianu-Racoviță pot aprecia arhitectura originală care a fost păstrată și restaurată, cu foița de aur, tapetul de mătase și tavanurile splendide. Dincolo de reparațiile necesare în 120 de ani de existență, clădirea, care a suportat două Războaie Mondiale și trei cutremure majore, nu a fost deteriorată structural, dovedindu-și trăinicia. Tradiția artistică este continuată și astăzi de galeria Artmarkt, care expune și licitează la Palatul Cesianu operele creatorilor români clasici sau contemporani. De aceea, expozițiile din interiorul acestui muzeu se schimbă foarte frecvent – cam o dată pe lună.


Citește și:

POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Inima care stinge para cetății. Foișorul de Foc, punctul de plecare al celor care s-au luptat cu cel mai devastator incendiu pe care l-a cunoscut vreodată Capitala

POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Hărțile de la capătul lumii

POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Balta Vrăjitoarelor: iele malefice și capul lui Vlad Țepeș

 
 
Close
Închide
  Close