Ce este prăjitura Carpaţi şi cum se face – reţetă

Ce este prăjitura Carpați

Prăjitura „Carpați”, cunoscută de-a lungul timpului și sub numele de „Cabana” sau „Caraiman”, este unul dintre acele deserturi care fac parte din amintirile multor români. Pentru mulți, ea nu înseamnă doar un simplu desert, ci o întoarcere în timp, către mesele de sărbătoare din copilărie, când o felie de prăjitură bine făcută era adevărata încununare a unei aniversări sau a unei întâlniri de familie.

Numele ei, cu trimitere directă la munții Carpați sau la cabanele montane, nu este deloc întâmplător. Există surse care spun că desertul ar fi fost creat în anii 1930–40 de bucătarul Casei Regale, Iosif Strassman, chiar la Castelul Peleș.

În acea perioadă, Casă Regală a României a avut că bucătar pe germanul Iosif Strassman, elev al renumitului chef Auguste Escoffier. Strassman urmase cursurile celebrei școli de gastronomie Cordon Bleu din Paris și era specializat în bucătăriile franceză și italiană.

Ajuns în țară, a îndrăgit gastronomia românească. Susținut și de regina Maria, preparatele neaoșe precum borșurile, sarmalele și tochiturile își făceau ușor loc pe mesele regale.

El a fost cel care a introdus meniurile în limba română și, mai ales, meniurile cu preparate românești. Mai mult chiar, Strassman creează feluri noi de bucate pe care le numește folosind toponime românești, asta, bineînțeles, pe lângă suita de feluri de mâncare ce poartă numele membrilor familiei regale și pe cele ale oaspeților ei de seamă.

Rețeta delicioasei prăjituri Caraiman a fost inventată de Strassman în bucătăria de pe Domeniul Regal de la Sinaia, reprezentând un omagiu adus vârfului muntos, dar și principelui Carol, care, în perioada exilului parizian, își luase numele de Carol Caraiman, arată Muzeul Castelului Peleș.

Descoperă mai multe despre Castelul Peleș – ce poți vizita. Program, tarife și curiozități

Un deliciu în cofetării și gospodării

Dincolo de istoria și legendele care stau în spatele ei, prăjitura Carpați s-a răspândit rapid în cofetăriile și bucătăriile din toată țara.

Pentru gospodine, pregătirea ei era un mic proiect de răbdare și îndemânare. Asta pentru că foile subțiri erau coapte una câte una pe dosul tăvii, trebuiau să fie fragede, dar rezistente. Crema, densă și catifelată, se prepara cu grijă, pentru a lega straturile și a le da savoare, iar glazura de ciocolată sau cacao de la final îi conferea aspectul festiv, aproape solemn.

De-a lungul timpului, prăjitura Carpați a trecut prin numeroase variante. Unele rețete puneau accent pe nucă și rom, altele pe ciocolată și unt sau margarină. Unele gospodine îi dădeau forma clasică, dreptunghiulară, altele preferau efectul vizual al ”cabanei” cu acoperiș triunghiular. Oricare ar fi fost varianta, ea a rămas mereu o prăjitură asociată cu răbdarea, cu priceperea și cu dragostea de a face ceva special pentru familie și oaspeți.

Cum se face prăjitura Carpați

Prepararea prăjiturii Carpati poate părea dificilă la început și asta pentru că este nevoie de răbdare și atenție la detalii pentru a obține un rezultat bun.

Totul începe cu aluatul, care trebuie să fie lucrat cu grijă pentru a obține foi subțiri și elastice, fiecare cu o textură delicată și ușor aurie după coacere. Fiecare foaie trebuie întinsă uniform, coaptă exact atât cât să fie fermă, dar să rămână fină și ușor maleabilă, astfel încât să se îmbine perfect cu crema care urmează.

Prepararea acestui desert este un proces care cere răbdare, pentru că fiecare dintre foi trebuie coaptă separat.

Crema este inima prăjiturii Carpați. Este bogată, densă și catifelată, cu aromă de rom, nuci și ciocolată, care se dezvoltă pe măsură ce ingredientele se amestecă și se încălzesc cu grijă.

Abia după ce crema ajunge la textura potrivită poate fi folosită pentru a lega foile între ele, transformând desertul într-unul plin de savoare și aromă.

Montarea prăjiturii este o etapă care cere și ea atenție și răbdare. Fiecare foaie se așază cu grijă, alternând cu crema generoasă, iar straturile trebuie să fie uniforme pentru ca prăjitura să aibă atât un gust echilibrat, cât și un aspect armonios.

La final, glazura, densă și lucioasă, acoperă întreaga prăjitură, oferindu-i un aspect elegant și apetisant. După montaj, prăjitura are nevoie de timp pentru a se odihni la rece, aromele se așază, straturile se întrepătrund ușor, iar textura finală devine echilibrată, moale și savuroasă.

Rețeta tradițională de prăjitura Carpați (Caraiman sau Cabana)

Rețeta tradițională a prăjiturii Carpați, Cabana sau Caraiman, așa cum a fost numită cu diferite ocazii, este una a cărei pregătire necesită multă răbdare și atenție la detalii. Această rețetă a fost publicată chiar pe pagina de Facebook a Castelului Peleș.

Ingrediente

Pentru aluat :

• 2 ouă,
• 200 ml lapte,
• 100 gr. zahăr,
• 50 ml ulei,
• 500 gr. făină, 
• 1 praf de copt,
• esență de rom.

Crema:

• 500 gr zahăr tos,
• 80 gr faină,
• 300 gr nuci,
• 250 gr margarină,
• 1 litru de lapte fierbinte
• esență de rom

Pentru glazură :

• 150 gr ciocolată amăruie,
• 50 gr. de unt,
• 50 ml apă.

Mod de preparare

Pentru blat, se începe prin a amesteca bine zahărul cu ouăle, până când compoziția devine cremoasă și omogenă, cu o textură ușor spumoasă. Treptat, se adaugă laptele, uleiul și esența de rom, fiecare ingredient fiind încorporat cu răbdare, pentru ca aromele să se așeze uniform. La final, se presară praful de copt.

Făina se încorporează ușor, cu mișcări lente de jos în sus, până când compoziția capătă consistența unui aluat asemănător cu cel de pâine, moale, elastic și ușor lipicios la atingere. Acest aluat se împarte apoi în șase bucăți egale.

Fiecare bucată se coace pe dosul unei tavi unse cu ulei și pudrate cu făină, timp de aproximativ 10 minute, la 180°C, până când foile devin aurii și ușor ferme la atingere, păstrând totuși o textură delicată.

Pentru cremă, zahărul se topește cu grijă, până când devine lichid și capătă o nuanță ușor aurie. Se adaugă făina și nucile măcinate, amestecând continuu, până când compoziția devine omogenă și densă.

Apoi, se ia de pe foc, se toarnă treptat laptele, câte puțin, amestecând constant pentru a evita cocoloașele.

După ce tot laptele a fost încorporat, crema se readuce pe foc, fierberea ușoară ajutând-o să se îngroașe și să capete consistența potrivită pentru a fi întinsă între foi.

După ce se răcește puțin, se adaugă margarina, amestecând energic până când crema devine fină, lucioasă și omogenă, gata să transforme prăjitura într-un desert bogat și catifelat.

Pentru glazură, toate ingredientele se topesc împreună pe foc, amestecând continuu până când se omogenizează complet, obținându-se o suprafață lucioasă, densă și apetisantă, perfectă pentru acoperirea prăjiturii.

Asamblarea prăjiturii se face foaie cu foaie, alternând cu crema bogată și aromată. După ce toate straturile sunt așezate, prăjitura se lasă la rece cel puțin 4 ore, timp în care aromele se așază, foile se înmoaie ușor în cremă, iar textura devine echilibrată, rezultând un desert elegant, gustos și memorabil.

Prăjitura se poate tăia în forme dreptunghiulare și se poate glazura sau, pentru un efect vizual mai autentic, se poate tăia în formă de triunghi și abia apoi de glazurează.

Pentru o glazură de ciocolată deosebită, descoperă și cum faci glazură cu efect oglindă pentru prăjituri şi torturi – reţete

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE