(Publicitate) Artroza în contextul COVID19!

Ce trebuie să știm despre artroză?

Artroza sau osteoartrita este cea mai frecventă formă de artrită care afectează milioane de oameni peste tot în lume. Dacă în trecut era considerată o suferință a cartilajului articular (stratul protector care învelește capetele osoase ale unei articulații), astăzi este privită ca o suferință a întregii articulații. În general, sunt două tipuri de artroze: primară fără o cauză evidentă și secundară unor cauze congenitale (displazia congenitală de șold), metabolice (artropatii microcristaline), traumatice (post-fractură, uzura cronică ocupațională) sau inflamatorii (oricare artropatie inflamatorie).

Artroza este cunoscută, de publicul larg, ca o suferință a adultului și vârstnicului, însă în formele secundare vârsta nu mai reprezintă un criteriu și deci poate apărea la orice vârstă.

Care sunt factorii ce contribuie la apariția acestei afecțiuni?

Factorii de risc care contribuie la apariția artrozei sunt vârsta peste 40 de ani, sexul feminin, activitatea fizică, indexul de masă corporală, densitatea minerală osoasă, traumatismele anterioare, activitățile sportive intense, ocupația. Cred însă că cel mai important în practica clinică este să identificăm acei factori de risc care sunt modificabili, asupra cărora putem să intervenim precum: obezitatea, traumatismele articulare, dezalinierile articulare (deformările de picior), uzura articulară repetitivă ocupațională, slăbiciunile musculare.

De ce pacienții cu artroză se plâng că durerea reapare de cele mai multe ori?

Deși în artroză procesul patologic debutează și se concentrează pe degenerarea cartilajului articular, acesta nu este inervat, iar durerea ia naștere în structurile non-cartilaginoase: ligamentele intraarticulare, inflamația sinovialei sau a burselor, distensia capsulei articulare, tendoane și fascii. În consecință solicitarea excesivă a articulației poate favoriza durerea în aceste structuri. În plus este cunoscut faptul că artroza este o boală cronică și modificărilor structurale de la nivelul articulației li se asociază adesea fenomenul de sensibilizare centrală care face ca pe lângă factorii fizici (inflamație, leziune tisulară), factorii emoționali (frica, furia, depresia) sau mentali (concentrarea pe durere, așteptările negative în legătură cu durerea) să contribuie la reducerea pragului pentru durere și să crească volumul durerii.

AINS și COVID 19 – există motive de îngrijorare?

La începutul pandemiei, în absența datelor legate de patogenia infecției cu COVID 19 au fost voci care și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu riscul crescut de reacții adverse ale antiinflamatoarelor nesteroidiene. Aceste îngrijorări au fost înlăturate de comunicatul OMS care declară că nu sunt dovezi privind reacțiile adverse severe sau implicațiile asupra calității vieții sau utilizarea mai mare a serviciilor medicale ca urmare a utilizării AINS la pacienții cu COVID19. Agenția Europeană a Medicamentului sfătuiește ca la inițierea unui tratament pentru febră sau durere la pacienții cu COVID19 să se considere toate opțiunile disponibile inclusiv paracetamolul și AINS. Nu este niciun motiv pentru ca pacienții care utilizează AINS pentru o boală cronică să întrerupă tratamentul cu AINS datorită infecției cu COVID19.

 AINS sunt larg folosite în afecțiunile reumatismale. European League Against Rheumatism recomandă utilizarea AINS ca terapii simptomatice eficiente în artrita precoce, în doze minime, pentru cea mai scurtă perioadă de timp și după evaluarea riscurilor gastroindestinal, renal și cardiovascular.

Cât timp trebuie să administrăm tratamentul cu AINS?

AINS au acțiune analgezică și antiinflamatoare. La doze mici predomină acțiunea analgezică, iar la doze mari acțiunea antiinflamatorie. Indicația tratamentului AINS în artroză o reprezintă lipsa de răspuns a durerii la tratamentul analgezic cu paracetamol după 2-3 zile sau prezența colecției lichidiene în articulație în cazul artrozei de genunchi. În general, recomandăm tratamentul AINS pentru o perioadă de aproximativ 7-10 zile într-un puseu algic sau inflamator de artroză fie că este vorba de spate, genunchi, șold sau mână.

Ce le recomandați pacienților care suferă de artroză să facă în această perioada de pandemie?

Gimnastică, mișcare în natură, un echilibru între activitate și repaus, atenție la greutate și la alimentație, utilizarea ortezelor și a celorlalte mijloace pentru susținerea mersului, utilizarea căldurii pentru controlul durerii, controlul depresiei și al anxietății asociate frecvent cu boala cronică și vremurile actuale, utilizarea analgeticelor de tipul paracetamol, a topicelor locale cu capsaicină sau antiinflamatoare, sau de ce nu antioxidanti de tipul ALAnerv, ALA 600-SOD cu atât mai mult cu cât sunt o mulțime de studii care subliniază rolul stresului oxidativ în îmbătrânire și în infecția cu COVID19. Dacă observă o agravare a durerii, umflarea articulației sau limitarea mobilității să se adreseze medicului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE