Două legi care pun pe jar relația PNL-USR și efectul de bumerang

Totul pleacă de la două proiecte de lege, cu multe semne de întrebare, până ieri ținute la sertar, despre care a scris G4Media, apoi creată vâlvă în jurul lor. Sunt proiecte de lege asumate de trei aleși USR (Diana Stoica, Emanuel Ungureanu și Marius Miftode) care sunt la aceleași comisii din Senat, de aproape doi ani. Cuiul lui Pepelea nu e reprezentat neapărat de prevederile din ele per ansamblu, ci de cui i se aplică și de când.

Mai mult, e vorba de proiecte uitate nu doar în sertarele de la Comisia de Apărare din Senat, unde șefă e Nicoleta Pauliuc (parte a echipei anti-Bolojan), dar și la Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii (tot raportoare), Comisia juridică (avizatoare) și Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul securităţii naţionale (avizatoare).

Perioada de când zac la sertare nu e neapărat cea mai lungă. Codul Administrativ, de exemplu, este la comisiile de specialitate din Camera Deputaților de șase ani și nu sunt semne că va fi prea curând dezbătut, deși are și prevederi neconstituționale.

Să luăm pe rând cele două proiecte de lege. Primul prevede că angajaților civili și cadrelor militare din SRI li se interzice timp de 20 de ani „desfășurarea oricăror activități de consultanță sau asistență, fie direct, fie prin intermediul unor entități juridice, companii private sau organizatii non-guvernamentale, pentru o perioadă de 20 ani de la data încetării activității”.

Surse parlamentare susțin că proiectul e „o prostie”. În primul rând, că ar fi discriminatoriu, prin aplicabilitate la o singură entitate: SRI. „De ce nu apar acolo SIE, Doi și-un sfert (n.r. – DGPI), SPP? Nu poți face lege cu dedicație”.

O a doua problemă este legată de aplicarea unei interdicții unor persoane trecute în rezervă, după ce anterior au avut oricum interdicții, mai susțin surse parlamentare. Mai mult, și în prezent sunt prevederi legale care arată că le este interzisă acestora folosirea unor informații dobândite în timpul exercitării carierei lor militare.

Nu în ultimul rând, s-ar ajunge în situația unei diferențe de tratament între rezerviștii care deja au rețele de business și noi garnituri cu interdicție. Practic, e creată impresia că jocurile sunt făcute pentru unii deja bine mufați inclusiv la afaceri cu statul.

Emanuel Ungureanu, unul dintre inițiatori, a precizat pentru G4Media că va extinde interdicția de a asigura servicii de consultanță și la celelalte servicii secrete, printr-un amendament. Cu toate acestea, liberalii vor ca USR să stea departe de temă cel puțin până la rezolvarea situației guvernamentale. Pe de altă parte, surse din PSD susțin că vor arăta ei în curând cât de „apropiați sunt cei din USR de regimul Kovesi-Coldea”. Așadar, subiectul le vine mănușă.

Când începe primul mandat?

Al doilea dintre dintre proiecte este referitor la limitarea mandatelor de șefi de servicii secrete (SRI, SIE, SPP, STS, DGPI, Direcția Generală de de Informații a MApN) la maxim două, de câte patru ani. Surse politice susțin că și aici ar fi probleme. Nu e reglementată situația de fapt. Ce se întâmplă cu mandatul lui Lucian Pahonțu, de exemplu. Acesta se află la primul mandat, teoretic vorbind, chiar dacă a ajuns la 21 de ani. Mai are sau nu voie dacă mâine se încheie primul mandat la patru ani? Dar Gabriel Vlase, de 8 ani în fruntea SIE? Mai ușor e însă la SRI, o instituție pentru care Parlamentul și Președinția nu găsesc consens, deși e vacantă funcția de trei ani.

Așadar, și aici sunt necesare noi norme, pentru a explica tranziția. De exemplu, când Parlamentul a decis durata mandatelor pentru Consiliul Legislativ, unde șefia era pe viață, de la promulgarea noii legi a început să curgă primul mandat. Pe interpretarea de mai sus, o persoană ca Pahonțu mai stă încă cel puțin patru ani în funcție, dacă nu chiar opt ani.

„Un scandal inutil”

Surse politice au explicat pentru Libertatea că, pentru a face asemenea modificări, aplicabile nu doar unui serviciu, ci tuturor, ar trebui să existe un consens la nivel de lideri politici, apoi între membrii comisiilor de specialitate. A înainta tema acum, în plină perioadă de criză politică, ar duce mai mult la inflamarea spiritelor. „Este un scandal inutil pe care îl caută unii din USR”, susține un lider PNL.

USR are în ultimii ani un discurs dur anti servicii, în timp PNL merge pe o latură de abordare punctuală, unde alternează între critici și înțelegerea mecanismelor.

Mai mult, avansarea de către USR a temei cu o formă care pare mai degrabă că favorizează foștii ofițeri de informații care fac afaceri dă și mai mult apă la moară interpretării radicalilor din PSD care spun că USR ar fi patronat din umbră de Florian Coldea. Iar acest lucru pentru că din fostul serviciu exact Florian Coldea e cel mai vizibil prin procesul pe care îl are (fiind acuzat de trafic de influență și grup infracțional organizat), dar și pentru că e activ pe piața de business, în timp ce alții, deși devoalați de anchete jurnalistice, au reușit să rămână mai low profile.

Soliditatea relației PNL-USR este testată și de această dispută unde, cel puțin pentru moment, partidele cântă pe voci diferite. Însă la fel de bine, în funcție de evoluții, situația s-ar putea să ducă la urmări mai serioase, date fiind și sfaturile venite din fiecare parte de la sfetnicii din umbră.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE