Mergi direct la conținut »
Românii din muzeul Nobel. Patru biografii cu rădăcini în Transilvania și Moldova stau laolaltă cu nume imense ale istoriei planetare
Cultură și Vacanțe Libertatea > Lifestyle > Cultură și Vacanțe > Românii din muzeul Nobel. Patru biografii cu rădăcini în Transilvania și Moldova stau laolaltă cu nume imense ale istoriei planetare

Românii din muzeul Nobel. Patru biografii cu rădăcini în Transilvania și Moldova stau laolaltă cu nume imense ale istoriei planetare

George Emil Palade, Elie Wiesel, Hertha Muller și Stefan Hell sunt câștigătorii premiilor Nobel născuți în România, cinstiți împreună cu Einstein, Hemingway, Bohr sau Luther King. Reporterul ziarului Libertatea vă propune o scurtă incursiune în lumea somităților care au marcat progresul Terrei în ultimul secol.

De Iustin Gafiuc,

 

de Justin Gafiuc (Stockholm)
În inima centrului vechi al capitalei suedeze, muzeul Nobel e un must see pentru cine dorește să intre în culisele premiilor care, an de an, celebrează excelența în materie de literatură, chimie, fizică, medicină, economie și pace.

Muzeul Nobel este un obiectiv turistic interesant pentru oricine ajunge în capitala Suediei

Expoziții periodice, o colecție de obiecte ale diferitelor personalități intrate pe lista câștigătorilor, spații pentru proiecții video, o șină suspendată pe care circulă figurile premianților ori panouri tip touch-screen cu detalii despre oamenii ce au marcat istoria ultimului secol sunt o parte dintre reperele Nobel. Iar două scrisori ale lui Einstein și o pereche de pantofi ai Selmei Lagerolf se numără printre piesele speciale ale muzeului.

Mici istorii amuzante

Prezența unui ghid aduce și mici povești din viețile învingătorilor. Bunăoară, Randy Schekman (Premiul Nobel pentru medicină în 2013 pentru „descoperirea mecanismelor care reglează transportul veziculelor, un important sistem de transport în celulele noastre”) și-a pus banii de buzunar într-o bancă pe când avea doar 12 ani, cu intenția de a-și cumpăra ulterior un microscop.

Accident mortal! Victima și-ar fi mutilat soția cu acid, chiar înainte de impact. Detalii șocante
Recomandări

Accident mortal! Victima și-ar fi mutilat soția cu acid, chiar înainte de impact. Detalii șocante

Presați de o situație familială urgentă, părinții au scos dolarii pentru alte utilizări, au uitat să-i mai pună înapoi și nici n-au apucat să-l anunțe pe fiul lor. Când puștiul a observat dispariția sumelor, s-a dus la Poliție spre a reclama furtul, iar tatăl său a trebuit să-l ridice de acolo. Pe drumul spre casă, i-a cumpărat însă micului Randy microscopul mult dorit.

Ceremonia oficială de înmânare a premiilor Nobel se desfăşoară anual la 10 decembrie la Concert Hall, în capitala suedeză Stockholm – ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiului, Alfred Nobel (1896). Ceremonia este urmată de un dineu de gală organizat la sediul primăriei din Stockholm, la care participă familia regală, membri ai guvernului şi peste 1.000 de invitaţi Foto: Hepta

Ce a scris un jurnalist sportiv despre Barna, după ce acesta s-a comparat cu Hagi
Recomandări

Ce a scris un jurnalist sportiv despre Barna, după ce acesta s-a comparat cu Hagi

Domeniile noastre: medicină, pace, literatură, chimie

În clădirea care găzduia pe vremuri bursa din Stockholm există și un colț de Românie. Este vorba despre cei patru premianți Nobel cu origini carpatine:

George Emil Palade – fiziologie/medicină 1974 – pentru descoperirile privind organizarea funcțională a celulei, care au stat la fundamentul biologiei celulare moderne

Elie Wiesel – pace 1986 – supraviețuitor al Holocaustului, „a luptat pentru a se asigura că un fenomen similar nu se va mai repeta vreodată”

Hertha Muller – literatură 2009 – „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”

Stefan Hell – chimie 2014 – „pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluție”.

Nici unul dintre cei patru însă nu mai locuia și nu mai activa în România la momentul premierilor, păstrându-se doar originile lor din Transilvania sau Moldova. Palade și Wiesel erau stabiliți în SUA, iar Muller și Hell, în Germania.

Copiii care evadează din întuneric cățărându-se pe pereți. “Pe lumină și la întuneric, văd zero”. Dar face escaladă!
Recomandări

Copiii care evadează din întuneric cățărându-se pe pereți. “Pe lumină și la întuneric, văd zero”. Dar face escaladă!

Ginerele lui Malaxa deschide lista

Palade (1912-2008) s-a născut la Iași, într-o familie de profesori, a studiat în orașul de baștină, la Buzău și în București, unde a absolvit Facultatea de Medicină în 1940. A lucrat în corpul medical al armatei pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar în 1946 s-a căsătorit cu fiica marelui industriaș Nicolae Malaxa, Irina. S-au stabilit imediat în SUA, unde Palade a început pe un post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York.

După 1989, copiii lui Palade, Georgia și Philip, au obținut de la statul român despăgubiri de peste 350.000.000 de dolari în schimbul proprietăților confiscate de comuniști de la Malaxa (uzinele Faur și Republica din București, combinatul siderurgic Reșița). Suma a fost transformată în acțiuni la Fondul Proprietatea.

Deținutul A-7713

Wiesel (1928-2016) provine dintr-o familie de evrei din Sighet. A avut trei surori. După Dictatul de la Viena din 1940, regiunea în care locuia a devenit parte a Ungariei.

Băiatul a studiat la Debrecen și Oradea, fiind exmatriculat ca urmare a legilor antisemite instituite în învățământul maghiar. În 1944, familia Wiesel a fost transportată în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, unde Elie, la 15 ani, purta tatuat pe braț numărul A-7713. După război, și-a mai găsit doar două dintre surori, într-un orfelinat francez.

S-a stabilit în SUA din 1955, a creat Fundația Elie Wiesel pentru Umanitate și a trăit în New York până în 2016, când a decedat la vârsta de 87 de ani. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România îi poartă numele.

Succes la a treia nominalizare

Muller, 65 de ani, provine din județul Timiș, tatăl său a activat în trupele Wafen-SS pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar mama a fost deportată în 1945 într-un lagăr din Ucraina.

A intrat într-un grup de etnici germani, poeți, și a început să scrie versuri în anii 70. Înainte de a emigra în RFG în 1987, a lucrat în țară ca traducătoare și profesoară suplinitoare, oferind și meditații pentru limba germană. În 1982, autoritățile comuniste i-au interzis să mai publice după ce volumul său de debut, “Niederungen” (“Ținuturile joase”), a apărut integral în RFG, nu în versiunea cenzurată din România.

A obținut Nobelul pentru literatură la a treia nominalizare din partea Guvernului german, în 2009. Primele două încercări se produseseră în 1999 și 2008.

Emigrat în Germania din al doilea an de liceu

Hell, 56 de ani, e originar din Arad și, aidoma Herthei Muller, descinde dintr-o familie de șvabi bănățeni. A studiat la Arad și la Timișoara în perioada 1969-1978, iar în al doilea an de liceu a emigrat cu familia în RFG. Și-a luat licența în chimie la Heidelberg și a obținut titlul de doctor în 1990.

S-a axat pe cercetări în microscopia optică, iar din 2002 este directorul Institutului Max Planck pentru chimie biofizică din Gottingen. Este membru al Academiei Române din 2012.

Trei Nobeluri refuzate

Nicolae Paulescu, Lucian Blaga și Ștefania Mărăcineanu au ratat marele premiu în condiții tulburi

Istoria reține trei cazuri ale unor români care ar fi meritat premiul Nobel, dar l-au scăpat printre degete, în conjuncturi confuze. Cel mai cunoscut exemplu este al lui Nicolae Paulescu, cel care a descoperit insulina, medicamentul antidiabet.

În 1921, bucureșteanul a anunțat descoperirea sa în revista belgiană „Archives Internationales de Physiologie”, iar în 1922 primea din partea Ministerului Industriilor și Comerțului brevetul de invenție pentru „Pancreină și procedura fabricației sale”.

Cu toate acestea, Nobelul pentru aceeași descoperire medicală îl luau în 1923 canadienii Frederick Banting şi John Macleod, cei doi recunoscând aportul lui Paulescu, dar explicând că românul nu a demonstrat efectele injecțiilor cu pancreină. O altă versiune susține că Paulescu a ratat Nobelul dintr-un motiv incredibil: nu a fost nominalizat de nici unul dintre oamenii de știință care aveau dreptul de a face propuneri!

Blocat de comuniști

Al doilea nume este Lucian Blaga, propus la premiul Nobel pentru literatură în 1956, din inițiativa lui Mircea Eliade. Interzis însă la acea vreme fiindcă scrierile sale contraveneau ideologiei comuniste, scriitorul român a fost blocat de autoritățile de la București în demersul legat de recunoașterea operei sale la nivel planetar. Finalmente, distincția i-a revenit în 1956 poetului spaniol Juan Ramon Jimenez.

Ploaia artificială pierde cursa

Lista e închisă de Ștefania Mărăcineanu, chimistă și fiziciană română a cărei viață e învăluită în mister. În anii de cercetare din Franța, a descoperit radioactivitatea artificială, iar în 1931 a declanșat prima ploaie artificială din lume, în Bărăgan. În ciuda acestor dovezi, Nobelul pentru chimie în 1935 a fost decernat pe aceeași temă soților Joliot-Curie, în a căror echipă Mărăcineanu lucrase un timp la Paris. Românca s-a plâns ulterior că toată munca ei a fost folosită de cei doi francezi premiați pentru un fenomen cunoscut cu un deceniu înainte în lumea științifică a vremii grație preocupărilor sale.

Top 3 țări premiate

1. SUA – 162

2. Germania – 93

3. Marea Britanie – 68

Cine decernează premiile

Academia Regală de Știință din Suedia – fizică, chimie, economie

Institutul Karolinska Stockholm – medicină

Academia Suedeză – literatură

Comitet de 5 persoane din Parlamentul Norvegiei – pace

Mai bogați cu 860.000 de dolari

Create de savantul Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei, premiile care-i poartă numele sunt menite să-i recompenseze pe cei care „au adus cele mai mari servicii umanității în anul precedent”. Primele distincții au fost acordate în 1901 și constau dintr-o medalie, o diplomă și o sumă de bani. S-a început cu 40.000 de dolari, a ajuns până la un milion de dolari, dar din 2012 nivelul a scăzut la 860.000 de dolari.

Cât costă biletele la muzeul Nobel

– adulți – 120 de coroane (12

– copii (sub 18 ani) – gratuit

– studenți, pensionari – 80 de coroane (8 E)

– grup de minimum 15 pers. – 100 de coroane/pers. (10 E)

– intrare generală gratuită mai – septembrie, vineri, orele 17.00-20.00


Citește și:

Povestea omului de știință care a câștigat Premiul Nobel după ce a fost numit „nebun” pentru ideea sa. Descoperirea lui a ajutat mulți bolnavi de cancer

Close
Închide
  Close