1 din 4 români are cel puțin un dinte lipsă. Cât își permit românii să aloce pentru sănătatea orală

24% dintre români au ajuns la dentist din cauza unor probleme acute sau urgențe

Pentru mulți români, vizita la stomatolog nu este o rutină, ci o urgență. Datele Barometrului Stomatologiei 2026 arată că 45% dintre români nu au fost la dentist în ultimele 12 luni, iar 24% declară că au cel puțin un dinte lipsă – un indicator clar al prezentării tardive la medic.

Referindu-se la cei 45% dintre români care nu au mers la stomatolog în 2025, dr. Ionuț Leahu, CEO al Regina Maria Dental Clinics și medic stomatolog, a precizat că „foarte probabil, aceiași oameni nu au mers nici în 2024, nici în 2023 la stomatolog. În practică, văd pacienți care spun că nu au ajuns la dentist de 7, 8, chiar 10 ani.”

În același timp, bugetul pe care populația intenționează să îl aloce pentru sănătatea orală în 2026 este de 2.122 lei, în ușoară creștere față de anul trecut, dar sub nivelul anului 2024. Pentru multe familii, această sumă reprezintă un efort financiar considerabil, mai ales în condițiile creșterii costului vieții.

CNAS: plafonul actual în stomatologie este „mai mult simbolic”

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a recunoscut că asistența stomatologică este una dintre zonele în care sistemul are nevoie de reformă.

„Asistența stomatologică este probabil unul dintre cele mai bune exemple că CNAS are nevoie de ajutor. Este nevoie de asigurări complementare de sănătate, care trebuie reglementate”, a declarat acesta.

În prezent, plafonul decontat pentru un cabinet stomatologic este de aproximativ 6.000 de lei, o sumă considerată insuficientă. Potrivit lui Horațiu Moldovan, aceste plafoane „mai mult simbolice” ar putea fi transformate într-o formă de sprijin financiar direct pentru asigurat, iar diferența să fie acoperită prin asigurări complementare voluntare, susținute prin facilități fiscale.

Un român din patru a avut nevoie de implant dentar în ultimul an

Barometrul arată că 24% dintre respondenți au ajuns la dentist în ultimul an din cauza unor probleme acute sau urgențe. Depunerile de tartru și cariile rămân cele mai frecvente probleme.

„Urgența în stomatologie înseamnă, de fapt, că am amânat prea mult. Fie vorbim despre dureri puternice, fie despre infecții sau situații estetice care nu mai pot fi ignorate. Mulți încearcă întâi soluții improvizate și ajung la medic abia când nu mai au alternativă”, a spus dr. Leahu.

Potrivit acestuia, una dintre cele mai periculoase percepții este că lipsa durerii înseamnă lipsa problemelor.

„În stomatologie doare rar și târziu. Am pacienți cu dinți distruși care spun: «Dacă m-ar fi durut, aș fi venit». Dar nu au durut. S-au degradat în liniște, până când au rămas fără ei”, a explicat dr. Ionuț Leahu.

Un sfert dintre români spun că au avut nevoie de implant dentar în ultimele 12 luni. „România tratează mai ales efectele, nu cauzele. Faptul că un sfert dintre respondenți spun că au cel puțin un dinte lipsă arată cât de des ajungem în stadii avansate, în care nu mai vorbim despre o simplă plombă, ci despre reabilitare”, a precizat dr. Ionuț Leahu.

În ultimii zece ani, rețeaua de clinici din care face parte a ajuns la aproximativ 50.000 de implanturi inserate, o cifră care reflectă amploarea nevoii de reconstrucție dentară, dar și lipsa prevenției sistematice.

Acces limitat la stomatolog și presiune pe pacienții vulnerabili

Problema nu ține doar de comportament, ci și de arhitectura sistemului. În cadrul unui eveniment dedicat bolilor rare, organizat de Alianța Națională pentru Boli Rare, prof. dr. Emilia Severin, cadru didactic la Facultatea de Stomatologie a Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila (UMFCD) a atras atenția asupra accesului redus a românilor la servicii stomatologice decontate.

„Doar aproximativ 6% din nevoile reale ale pacienților pentru tratament stomatologic sunt acoperite de sistemul public. Restul este privat, iar aici apar probleme serioase, mai ales pentru pacienții care au boli rare asociate cu defecte oro-dentare”, a declarat prof.dr. Severin.

Chiar și în cazul copiilor, unde teoretic serviciile ar trebui să fie gratuite până la 18 ani, pachetul oferit de CNAS este limitat. „Sunt doar câteva tratamente posibile fără plată la ora actuală. Chiar și în cadrul Spitalului de Stomatologie, ca secție a Spitalului Universitar de Urgență București, serviciile stomatologice sunt limitate. Există o diferență clară între copii și adulți în ceea ce privește accesul la servicii stomatologice”, a subliniat prof. Severin.

Pentru pacienții cu boli rare, tratamentele stomatologice nu sunt opționale, ci parte integrantă a managementului medical. În prezent, 80% dintre români plătesc totul din buzunar când vine vorba despre servicii stomatologice.

Sănătatea orală a copiilor: „30% dintre români nu și-au dus niciodată copiii la dentist”

Un capitol critic rămâne prevenția la copii. Deși recomandarea este ca prima vizită la stomatolog să fie în jurul vârstei de un an, când apare primul dinte, în realitate, ,,majoritatea copiilor ajung prima dată între 3 și 5 ani. Iar aproximativ 30% dintre părinți nu și-au dus niciodată copilul la dentist,” a atras atenția stomatologul Leahu.

Consecințele nu sunt doar asupra sănătății orale. „Când un copil are dureri dentare, nu mai mănâncă bine, nu doarme bine, pot apărea probleme de dezvoltare. În zona 6-11 ani apar inclusiv probleme sociale, copiii pot fi marginalizați sau hărțuiți din cauza aspectului dinților,” a afirmat dr. Leahu.

Sănătatea orală și legătura cu afecțiuni cardiovasculare, diabet, AVC, demență

Specialiștii atrag atenția că sănătatea orală nu este o chestiune cosmetică. Inflamațiile și infecțiile din cavitatea bucală pot influența afecțiuni cardiovasculare, diabetul sau alte boli cronice, iar nivelul de conștientizare a acestei legături este în creștere.

Datele Barometrului din 2026 au scos la iveală că 44% dintre respondenți consideră că există o legătură între problemele dentare și sănătatea inimii, față de 38% în 2025, iar 28% asociază problemele dentare cu riscul de AVC față de 23% în 2025. Aproximativ 44% sunt conștienți de legătura cu bolile respiratorii față de 41% în 2025, în timp ce asocierea cu diabetul rămâne la 34%, ca în 2025.

„Inflamația orală produce un efect de domino în organism. Sunt studii care arată legături clare între boala parodontală și afecțiuni cardiovasculare, diabet, accident vascular cerebral, chiar demență. Nu mai putem trata dinții separat de restul corpului,” a subliniat dr. Leahu.

Stomatologul atenția că boala parodontală ar putea afecta la nivel global peste 1,5 miliarde de persoane până în 2050, iar România nu face excepție.

Însă, în absența unui sistem de finanțare mai adaptat nevoilor reale și a unei culturi a prevenției, pentru mulți români mersul la dentist rămâne o decizie amânată — până când durerea nu mai poate fi ignorată.

Topul problemelor dentare ale românilor

Cele mai frecvente probleme pentru care românii declară că au avut nevoie de servicii stomatologice în ultimele 12 luni sunt: depunerile de tartru (49%), carii dentare/plombe (48%), albirea dinților (40%), durere dentară (36%) și sensibilitate dentară (35%).

Aproape un sfert dintre respondenți menționează sângerări gingivale/afecțiuni gingivale/boală parodontală (24%), precum și abcese/infecții (23%). În zona tratamentelor complexe, nevoia de implant dentar este raportată de 24% dintre români, iar nevoia de proteză dentară – de 12%; în același timp, 8% indică nevoia de aparat dentar. Sensibilitatea dentară este adesea subestimată ca problemă stomatologică – cel puțin 1 din 10 persoane o experimentează, dar nu o consideră o problemă reală.

Principalele probleme dentare pe care românii își propun să le trateze în 2026 rămân constante. În acest an, se observă un interes semnificativ mai mare pentru consultațiile generale (83% în 2026 vs 79% în 2025) și pentru tratamente de curățare a dinților (54% în 2026 vs 49% în 2025).

„Idealul nostru este ca prevenția să devină regula, iar intervențiile complexe – excepția”, a concluzionat Ionuț Leahu.

Îngrijirea zilnică a cavității bucale este extrem de importantă. Modul în care te speli pe dinți contează.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE