Cum conviețuim cu urșii: între legislație, realitate și soluții

Joi, 2 aprilie, la ora 18:00, la magazinul Himalaya, a avut loc o dezbatere pe această temă, la care a participat George Epurescu (cercetător științific și bun cunoscător al legislației despre urși), Liviu Micu (senior researcher, Data Diggers) și Larisa Ghițulescu (analist fake news, jurnalist, explorator al ecosistemelor montane). Discuțiile s-au concentrat pe soluții reale pentru reducerea conflictelor, dar și pe reguli simple: cum trebuie să se comporte oamenii în habitatul urșilor și ce trebuie să facă dacă se întâlnesc cu un animal sălbatic. De asemenea, au fost puse față în față datele științifice și legislația, iar rezultatele unor sondaje arată că majoritatea românilor susțin protejarea habitatelor naturale, și nu împușcarea animalelor. 

Ce reacții au românii atunci când se întâlnesc cu urșii

Liviu Micu, membru al Data Diggers, a prezentat rezultatele unui studiu realizat în aprilie și septembrie 2025, care arată că majoritatea românilor au văzut cel puțin o dată un urs de aproape (63% în aprilie și 60% în septembrie). În cele mai multe cazuri, animalele nu sunt agresive: fie ignoră oamenii (aproximativ o treime), fie se retrag fără incidente, în timp ce comportamentele agresive sunt foarte rare (în jur de 1%).

În plus, în ceea ce privește reacțiile oamenilor, peste jumătate spun că ar proceda corect dacă întâlnesc o ursoaică cu pui, adică s-ar retrage încet și în liniște, deși există și comportamente riscante, precum încercarea de a speria animalul. Doar o minoritate dintre români se declară „terorizați” de urși sau lupi (aproximativ 12%).

Mai mult decât atât, când vine vorba de soluții, opinia majoritară este orientată spre echilibru: cei mai mulți români susțin protejarea habitatelor naturale și măsuri de prevenție, în timp ce doar o parte dintre cei speriați consideră că problema ar trebui rezolvată prin control strict sau împușcarea animalelor. 

Cum se modifică legislația privind urșii

În continuare, George Epurescu a vorbit despre partea legislativă, explicând că în prezent există trei proiecte de lege aflate în dezbatere în Parlament care pot avea un impact major asupra populației de urs brun. Este vorba despre Plx 218/2026  și Plx 545/2025, construite pe baza OUG 81/2021, modificată în toamna anului 2025 prin OUG 60, dar și despre un proiect care vizează vânătoarea de urși, din care aproape jumătate sunt urși mari, de trofeu.

În același timp, ursul brun este o specie protejată atât la nivel european, prin Directiva Habitate 92/43/CEE, cât și în România, prin OUG nr. 57/2007. Din acest motiv, orice intervenție asupra populației ar trebui să respecte reguli stricte și să fie justificată doar în situații reale de risc.

Specialistul a vorbit și despre  modificarea Legii vânătorii, care ar putea limita controlul juridic asupra deciziilor autorităților. „Se introduce un articol care spune că nu mai este executorie hotărârea judecătorească”, explică George Epurescu, subliniind că o astfel de schimbare ar putea elimina posibilitatea cetățenilor de a contesta în instanță deciziile privind împușcarea urșilor și ar putea duce la abuzuri.

De asemenea, proiectul Plx 218 a fost criticat pentru că ar permite vânarea unor urși care nu reprezintă un pericol real. Specialiștii prezenți afirmă că este vorba despre exemplare mari, considerate esențiale pentru perpetuarea speciei, care trăiesc în habitatul lor natural și nu intră în conflict cu oamenii, iar în acest context, aceștia atrag atenția că astfel de măsuri contrazic chiar argumentele legate de siguranța publică.

Habitatul urșilor, tot mai afectat de activitățile oamenilor

Larisa Ghițulescu a vorbit despre fenomen dintr-o perspectivă diferită, bazată pe experiență directă și cercetare media. Cu peste 20 de ani petrecuți în zone montane și ani de investigații jurnalistice, aceasta a explicat că problema urșilor nu poate fi analizată separat, ci trebuie înțeleasă în contextul întregului ecosistem.

Potrivit acesteia, principala cauză a conflictelor este pierderea treptată a habitatului natural, pe măsură ce activitățile umane se extind tot mai mult în aceste zone. „Habitatul ursului a fost ușor-ușor acaparat de om”, prin urbanizare, exploatări forestiere, turism, agricultură sau activități recreative precum off-road sau ATV-uri. La acestea se adaugă, mai nou, proiectele de energie verde, despre care spune că pot avea efecte majore asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect.

Factori declanșatori în conflictul om-urs

Larisa Ghițulescu subliniază că o analiză a unor cazuri recente arată că multe dintre incidentele dintre oameni și urși sunt favorizate de comportamente umane precum „Provocarea cu intenție a animalului (cazul italianului motociclist, omorât de veterana Transfăgărășanului, o ursoaică cu pui, iulie 2025). Managementul defectuos al deșeurilor municipale, care funcționează ca o momeală pentru urși în intravilan, situație riscantă, alimentată în cunoștință de cauză de către primari și alte autorități (cazul salvamontistului atacat de o ursoaică cu pui, Predeal, martie 2025). Decizia omului de a nu respecta legea pentru a-și proteja animalele de prădători, așa cum prevede legea. Decizia asumată de a intra în habitatul ursului neechipat corespunzător traseelor montane, needucat cu privire la gestionarea unei eventuale întâlniri cu ursul (cazul Jepii Mici, iulie 2024). De asemenea, au fost detectate contradicții între autorități și alte vulnerabilități care ridică în continuare suspiciuni legate de adevăratele împrejurări în care s-a produs nefericitul eveniment”, a spus analista. 

Importanța informării și educării societății

Un alt punct pe care Larisa Ghițulescu s-a axat a fost rolul percepției publice, care spune că este influențată de mass-media și mediul online, atrăgând atenția asupra fenomenului dezinformării: „în proporție de 90%, cazurile cele mai mediatizate sunt false sau distorsionate”. În cercetările sale, Larisa zice că fiecare incident este verificat în detaliu, prin contactarea autorităților implicate și compararea informațiilor, ceea ce duce frecvent la concluzia că realitatea diferă semnificativ de cea prezentată inițial.

Aceasta a subliniat și că problema urșilor este amplificată de interese multiple care vizează același teritoriu: de la vânătoare și turism, până la agricultură sau exploatări economice. „Habitatul ursului este din ce în ce mai râvnit de diverse industrii”, ceea ce generează un „război în comunicare” și contribuie la apariția unor narative conflictuale.

În ceea ce privește soluțiile, Larisa Ghițulescu a insistat asupra nevoii de cercetare reală a incidentelor, bazată pe date și pe verificarea informațiilor din teren. Aceasta a spus că multe dintre cazurile intens mediatizate sunt prezentate distorsionat și că deciziile nu ar trebui luate sub presiune, ci în urma unor investigații serioase. Ca exemplu, a făcut trimitere la alte țări unde atacurile sunt analizate în detaliu, în funcție de anotimp, disponibilitatea hranei, comportamentul animalului și reacția omului.

De asemenea, a vorbit despre nevoia de informare publică și educare a oamenilor care intră în habitatul ursului. Ideea a fost că multe incidente apar pentru că oamenii nu știu cum să se comporte, se apropie prea mult, fac poze, hrănesc animalele sau le provoacă panică. În opinia ei, autoritățile ar trebui să informeze mai bine populația, inclusiv turiștii, și să intervină preventiv, nu doar după ce apare un incident.

Educarea oamenilor în ceea ce privește conviețuirea cu urșii

În cadrul evenimentului au fost discutate și regulile esențiale pentru o coexistență sigură între oameni și urși. Specialiștii au subliniat că primul și cel mai important lucru este evitarea oricărei interacțiuni directe cu animalul. Oamenii nu trebuie să se apropie de o ursoaică cu pui, să încerce să sperie ursul, să îl fotografieze de aproape sau să îi ofere hrană.

De asemenea, în cazul campărilor în natură, participanții au atras atenția asupra gestionării corecte a alimentelor. Mâncarea nu trebuie păstrată în cort sau în apropierea acestuia, deoarece ursul are un simț olfactiv extrem de dezvoltat și poate fi atras cu ușurință. Recomandarea este ca alimentele să fie depozitate la înălțime, în copaci, la distanță de locul de campare. În același context, s-a discutat și despre faptul că oamenii culeg tot mai multe resurse din pădure, precum ciuperci și fructe, ceea ce reduce sursele naturale de hrană ale urșilor și îi determină să caute mâncare în alte zone.

În același timp s-a discutat și despre rolul autorităților în prevenirea apariției urșilor în zonele locuite. O soluție considerată esențială este instalarea unor containere speciale, securizate, care să împiedice accesul animalelor la deșeuri, una dintre principalele cauze pentru care urșii ajung în apropierea comunităților.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro