Stomatologia în sistemul de stat în România: 80% dintre români plătesc totul din buzunar. Ce aduce nou programul AP-STOMA

AP-STOMA: Soluție pentru cazurile critice. În România, stomatologia este privatizată

În România, realitatea cifrelor oficiale din 2024-2025 confirmă un dezechilibru sistemic. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), doar 36-37 de cabinete stomatologice funcționează direct în rețeaua publică de stat, adică în spitale și unități asimilate, în timp ce restul de peste 17.400 de unități sunt cabinete stomatologice independente (private).

„În prezent sunt spitale în România care au cabinete stomatologice în ambulatoriul de specialitate, dar nu se știe exact care este stadiul lor de funcționare. În plus, acestea sunt destul de prost finanțate”, a declarat prof. dr. Cristian Vlad, președintele Patronatului Medicilor Stomatologi din România (PMSR).

Acesta subliniază că investițiile pentru pacienții cu nevoi speciale, care ar putea beneficia de servicii stomatologice în sistemul de stat, prin AP-STOMA, sunt colosale: „Nu înființezi doar un cabinet, ci un întreg sistem: ATI, bancă de sânge, care costă foarte mult. Probabil că domnul ministru s-a gândit ca aceste proceduri să fie accesibile și pacienților care nu își permit în sistemul privat, unde costurile cu anestezia generală și sedarea profundă sunt foarte mari,” a explicat prof.dr. Cristian Vlad.

Misiunea socială: Salvarea pacienților vulnerabili

Pentru prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul SUUB, AP-STOMA reprezintă o soluție pentru copiii și adulții care nu au alternativă. „Spitalul public de stomatologie e destinat oamenilor care nu-și permit o plombă în mediul privat și sunt mulți. Să-i condamnăm să devină edentați pentru că nu au bani? Nu!”, spune acesta.

Cifrele furnizate de managerul SUUB expun însă o realitate economică dură: un medic stomatolog în contract cu CNAS aduce spitalului maximum 6.000 de lei pe lună, în timp ce salariul unui medic specialist sau primar este de 15.000-16.000 de lei. „6.000 venituri, 15.000 cheltuieli. Trebuie să finanțăm această structură, dacă vrem medicină socială”, explică prof.dr. Cîrstoiu.

Prăpastia dintre decontările CNAS și costurile reale

Datele recente din Studiul Național CMSR 2025 aruncă o lumină crudă asupra accesibilității tratamentelor:

• Decontare minimă: Doar 10-12% din totalul tratamentelor stomatologice efectuate în România sunt decontate prin CNAS.
• Plata directă: Aproximativ 80% dintre români achită tratamentele integral din bugetul propriu („out-of-pocket”).
• Plafoane derizorii: Un medic nespecialist are un plafon de circa 4.000 de lei pe lună.

„O proteză dentară este decontată cu peste 1.000 de lei. Un edentat total (o persoană fără dinți) are nevoie de două proteze, deci deja s-a dus jumătate din plafon. Un medic poate trata cu bani de la Casă doar doi sau trei pacienți pe lună”, avertizează dr. Cristian Vlad.

Mai mult, acesta explică faptul că din acești bani, medicul trebuie să achite și laboratorul de tehnică dentară, riscând să lucreze „gratis” sau cu materiale de slabă calitate.

Dr. Cristian Vlad, președintele Patronatului Medicilor Stomatologi, atrage atenția că „CNAS nu își permite să ne ridice plafoanele și să indexeze cu rata inflației măcar aceste manopere stomatologice. De fiecare dată când intrăm la negocieri cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate cerem plafon mărit conform ratei inflației și să indexăm valoarea manoperei. Am avut situații în care ni s-a indexat valoarea manoperei, dar nu s-a ridicat plafonul, ceea ce înseamnă o scădere a adresabilității. Dacă am un plafon de 4.000 de lei și fac 10 manopere, crescând valoarea manoperei nu mai fac 10, fac doar 8. Asta înseamnă o scădere a adresabilității.”

În prezent, medicii aflați în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) primesc 4000-6000 de lei pe lună pentru serviciile medicale prestate, o sumă insuficientă pentru a acoperi toate nevoile pacienților.

Resursa umană: 27.800 de medici, dar sub 5% în spitalele de stat

Conform studiului CMSR 2025, deși numărul total al medicilor stomatologi cu drept de liberă practică a crescut la aproximativ 27.800, distribuția acestora este extrem de inegală:

• Sectorul privat: Peste 95% dintre medici activează aici.
• Sectorul public: Sub 5% lucrează în sistemul public (spitale, unități școlare și universitare).

Prof. asoc. dr. Bogdan Bâldea, vicepreședintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România, punctează că fără o integrare clinică reală a medicilor în spitale, activitatea stomatologică va rămâne limitată la nivel de ambulatoriu.

,,Pentru ca activitatea stomatologică să poată fi integrată în circuitele clinice spitalicești, inclusiv pentru internare, spitalizare de zi și acces la servicii de anestezie și terapie intensivă, este necesară nu doar existența infrastructurii adecvate, ci și integrarea clinică a medicilor stomatologi în unitățile sanitare respective.
În lipsa acestei integrări clinice, activitatea stomatologică rămâne limitată la nivel ambulatoriu, ceea ce nu permite internarea pacienților și, implicit, nici utilizarea unor proceduri de sedare sau asistare ATI atunci când situația medicală o impune.”

Servicii stomatologice de care beneficiază asigurații în 2026

În anul 2026, pachetul de servicii stomatologice decontate de CNAS arată astfel:

1. Servicii pentru Copii (0 – 18 ani) – Decontate 100%

• Consultații: 2 pe an (gratuit).
• Prevenție: Sigilări și fluorizări la fiecare 6 luni, plus pachete de igienizare (detartraj și periaj profesional) o dată pe an.
• Ortodonție: Aparatele dentare mobile și fixe (pentru anumite patologii) sunt decontate integral pentru copiii asigurați.
• Tratamente curative: Toate tipurile de plombe și tratamente de canal, fără coplată.

2. Servicii pentru Adulți (Peste 18 ani)

Decontate 100%:

• Urgențele stomatologice: Absese, hemoragii, dureri acute (pansament calmant).
• Extracții dentare: Pentru dinții care nu mai pot fi salvați.
• Reparații proteze: O dată pe an.
• Proteze dentare acrilice: Rămân decontate 100% o dată la 5 ani (însă doar modelele standard, din acrilat).

Decontate 60% – Statul plătește 60%, Pacientul 40%:

• Obturații (Plombe): Din compozit fotopolimerizabil.
• Tratamente de canal: Extirpări și obturații radiculare.
• Tratamentele parodontale: Terapia parodontitei (curățarea pungilor parodontale), o noutate menținută și în 2026 pentru a preveni pierderea dinților.

CNAS: Noutățile anului 2026 și ce propune AP-STOMA

Programul AP-STOMA aduce servicii care anterior nu erau accesibile în sistemul public:

• Sedarea conștientă și anestezia generală: decontate acum prin programul de acțiuni prioritare pentru pacienții cu dizabilități sau nevoi speciale, exclusiv în unitățile spitalicești autorizate.
• Monitorizare ATI în stomatologie: Serviciu nou decontat pentru cazurile complexe tratate în spitalele de stat.

Ce nu este decontat de CNAS

• Implantologia: Nu este decontată indiferent de situație.
• Protetică Fixă: Coroanele (ceramică, zirconiu) și punțile dentare rămân în sarcina financiară a pacientului.
• Estetica: Albire, fațete, bijuterii dentare.

Chiar dacă ai dreptul la anumite servicii stomatologice, în 2026 rămâne valabilă bariera bugetară, adică plafonul.

1. Contractul medicului: Trebuie să mergi la un cabinet care are afișat semnul ,,În contract cu CNAS”.
2. Epuizarea fondurilor: În 2026, plafoanele au fost indexate ușor, dar tot se epuizează, de regulă, în primele 10-15 zile ale lunii.
3. Programarea: Este recomandat să te programezi la începutul lunii pentru a te asigura că medicul mai are buget disponibil.

,,Prin proiectul AP-STOMA se decontează tehnicianul, costul cu materialele costul cu întreținerea aparaturii investiția în aparatură. Practic pentru aceeași manoperă în sistemul public se vor încasa mult mai mulți bani decât se încasează în sistemul privat, iar asta nu este echitabil în condițiile în care noi spunem de câțiva ani că nu acoperim costurile tehnologice ale manopelor și facem muncă voluntară pe lângă faptul că sunt manopere la care venim cu bani de acasă ca să ajutăm oamenii”, a arătat Cristian Vlad, liderul PMSR și vicepreședintele Federației Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical: 5 măsuri care pot salva Sănătatea, dacă sunt implementate în 90 de zile 

Un drum lung spre „Stomatologia Socială”

Deși perspectivele diferă, toți actorii sunt de acord: sistemul actual a eșuat în a proteja pacienții vulnerabili. AP-STOMA ar putea fi motorul unei schimbări, dar necesită:

1. Finanțare adecvată, care să nu forțeze unitățile de stat să funcționeze în pierdere.
2. Actualizarea plafoanelor CNAS, care în prezent sunt epuizate în primele zile ale lunii.
3. Infrastructură ATI în spitalele județene, pentru a evita tragedii precum cea a fetiței de 2 ani care a murit anul trecut într-o clinică privată în timpul unei anestezii generale.

„Spitalul public de stomatologie merge greu pentru că legislația românească este strict destinată mediului privat”, conchide dr. Cătălin Cîrstoiu, referindu-se la Clinica de Stomatologie din sectorul 4, subliniind că succesul proiectului depinde de un dialog real între Minister, Colegiu și Patronate.

În noimebrie, anul trecut o clinica stomatologică din București unde a murit fetița de 2 ani a fost închisă și amendată de Ministerul Sănătății

Model unic în țară: ,,Spitalul de Stomatologie din sectorul 4 merge greu”

Dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), oferă perspectiva celui care a încercat deja implementarea unui astfel de model. El subliniază că, deși necesar, Spitalul public de Stomatologie din sectorul 4 întâmpină o serie de provocări.

„Am făcut împreună cu sectorul 4, primul spital de stomatologie, care merge greu. Este un model unic în țară. Nici noi n-am știut cum va fi când am început operaționalizarea, dar prinde contur, încetul cu încetul. E greu să înveți oamenii care au lucrat în mediul privat să vină la serviciu și să-și respecte programul de lucru. Foarte greu!”, a declarat prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, care vrea să aducă medicina de top din București în spitalele de provincie.

Managerul vede în AP-STOMA tocmai motorul care ar putea asigura acest „backup” necesar pentru siguranța pacientului.

„AP-STOMA va aduce un plus de finanțare tocmai pentru acești pacienți. Orice spital poate să-și organizeze o secție externă de stomatologie. AP-STOMA e doar o parte din ceea ce ar însemna finanțarea corectă a unui spital public. Dar nu poți să decontezi, de exemplu, unui copil care trece printr-o anestezie și are o problemă stomatologică o sumă absolut derizorie, fiindcă el nu poate fi tratat în ambulatoriu, el trebuie tratat prin spitalizare de zi, într-un spital public, care să asigure acest backup.”

Deși perspectivele diferă, toți actorii implicați sunt de acord asupra unui punct: actualul sistem a eșuat în a proteja pacienții cu nevoi speciale. Dacă managerii de spitale universitare cer o finanțare care să acopere realitatea salariilor și a riscului anestezic, reprezentanții medicilor cer un cadru legislativ care să nu îi oblige să lucreze în pierdere și cer Ministerului Sănătății să țină cont și de propunerile lor. PMSR așteaptă să fie invitat la masa discuțiilor pentru a vedea cum se poate pune în practică un astfel de proiect.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro