Cuprins:
Cine a fost Lazăr din Betania
Lazăr, fiul lui Alfeu, este un personaj al Noului Testament. El era fratele Martei și al Mariei, alături de care locuia în Betania, în apropiere de Ierusalim, astăzi localitatea Al-Eizariya din Cisiordania (Palestina), al cărei nume se traduce prin „locul lui Lazăr”. Conform Evangheliei după Ioan, la capitolul 11, versetele de la 1 la 45, Lazăr a fost bolnav și, după patru zile de la moartea sa, a fost readus la viață de Iisus Hristos, una dintre minunile Domnului nostru.
Acest miracol a stârnit uimire, dar și controverse, fiind unul dintre motivele pentru care Mântuitorul a fost urât de autoritățile religioase ale vremii. În tradiția creștin-ortodoxă, Lazăr simbolizează credința, răbdarea și speranța în viața veșnică. În cultura populară românească, ziua dedicată lui Lazăr este un moment de reculegere, rugăciune și pomenire a celor adormiți, fiind o punte între memoria familială și cea spirituală.
Numele Lazăr este frecvent utilizat în știință și în cultura populară pentru a face referire la o aparentă revenire la viață. Spre exemplu, termenul științific „taxon Lazarus” desemnează organisme care reapar în registrul fosil după o perioadă de aparentă dispariție, în timp ce „semnul lui Lazăr” și „sindromul Lazăr” descriu fenomene similare, relatează enciclopedia virtuală Wikipedia.
De asemenea, există multe utilizări literare ale acestui nume. Un personaj cu același nume este menționat și în Evanghelia după Luca, în parabola lui Iisus Hristos intitulată „Bogatul și Lazăr”, în care ambii mor, iar cel dintâi îl imploră pe cel din urmă să-l aline în suferințele sale din iad.
Povestea biblică a învierii lui Lazăr
În sâmbăta care precede Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor, Biserica Ortodoxă prăznuiește o sărbătoare deosebit de importantă, și anume minunea săvârșită de Iisus Hristos, prin care l-a readus la viață pe Lazăr din Betania, prietenul Său, la patru zile după moartea acestuia.
În triumf și bucurie, Biserica mărturisește puterea Domnului nostru asupra morții și Îl proslăvește ca Rege înainte de a intra în cea mai solemnă săptămână a anului, care conduce credincioșii în amintirea suferinței și morții Lui și se încheie cu marea și glorioasa Sărbătoare a Paștelui.
Povestea învierii lui Lazăr din morți de către Iisus se regăsește în Evanghelia după Ioan 11:1-45. Lazăr se îmbolnăvește, iar surorile lui, Maria și Marta, îi trimit un mesaj lui Iisus spunând: „Doamne, iară, cel pe care îl iubești este bolnav”. Ca răspuns la mesaj, Mântuitorul a spus: „Această boală nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, ca prin ea să fie preamărit Fiul lui Dumnezeu”.
Iisus nu s-a dus imediat la Betania, ci a rămas încă două zile în locul unde se afla. El le-a spus ucenicilor că se întoarce în Iudeea. Aceștia și-au arătat îngrijorarea, afirmând că iudeii de acolo au încercat să-L ucidă cu pietre. Iisus le-a răspuns: „Nu sunt oare douăsprezece ore de lumină? Cei ce umblă ziua nu se împiedică, pentru că văd lumina acestei lumi. Dar cei ce umblă noaptea se împiedică, pentru că lumina nu este în ei”, relatează goarch.org.
Apoi, le-a spus ucenicilor că Lazăr a adormit și că El se duce să-l trezească. Ucenicii s-au întrebat de ce ar merge să-l trezească pentru că era bine pentru el să doarmă dacă era bolnav. Atunci Domnul le-a spus că Lazăr era mort.
Minunea care vestește Învierea lui Hristos
Când Iisus a ajuns în Betania, Lazăr era deja mort de patru zile. Fiind un sat apropiat de Ierusalim, numeroși iudei veniseră să le consoleze pe Maria și Marta. Aflând că Mântuitorul se apropie, Marta a ieșit în întâmpinarea Lui și i-a spus cu credință: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit. Dar, și acum știu că Dumnezeu Îți va da orice vei cere”.
Iisus i-a răspuns că fratele ei va învia. Marta a înțeles aceasta în sensul învierii de apoi, însă Hristos i-a descoperit un adevăr mai profund: „Eu sunt Învierea și Viața. Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi, iar cel ce trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată”. Întrebată dacă crede aceste cuvinte, Marta a răspuns: „Doamne, cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce vine în lume”.
Marta a mers să o cheme pe Maria, care a venit în grabă la Iisus. Ajunsă înaintea Domnului, Maria a căzut la picioarele Lui și, copleșită de durere, a spus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit”. Iisus a cerut să fie dus la mormântul lui Lazăr și, odată ajuns acolo, a poruncit să fie îndepărtată piatra de la intrare.
În acel moment, Hristos a ridicat ochii spre cer și a rostit o rugăciune către Tatăl, arătând că tot ceea ce face este spre întărirea credinței celor de față. Apoi a strigat cu glas puternic: „Lazăr, ieși afară!”, iar acesta a ieșit din mormânt, încă înfășurat în giulgiurile de înmormântare. Atunci, Iisus a poruncit „Dezlegați-l și lăsați-l să meargă”, desăvârșind una dintre cele mai mari minuni consemnate în Evanghelii.
Învierea lui Lazăr nu este doar un act de compasiune, ci și o prefigurare a propriei Învieri a lui Hristos, care avea să aibă loc opt zile mai târziu. Totodată, ea anticipează învierea tuturor celor drepți în Ziua de Apoi, devenind un simbol puternic al biruinței vieții asupra morții.
Pragul dintre Postul Mare și Săptămâna Patimilor
Sâmbăta Floriilor este marcată prin săvârșirea Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur, precedată de slujba Utreniei. În ajun, în ziua de vineri, credincioșii participă la Vecernie, care se oficiază fie împreună cu Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, fie, în lipsa acesteia, conform rânduielii stabilite de Triod. Această zi, împreună cu Duminica Floriilor care îi urmează, face legătura între perioada Postului Mare și începutul Săptămânii Mari.
La Vecernia din ajun este vestită în mod solemn încheierea celor patruzeci de zile de post, marcând o trecere simbolică spre zilele dedicate Patimilor Mântuitorului. Cele două sărbători au un caracter aparte, în care se împletesc, în mod paradoxal, bucuria biruinței asupra morții cu prefigurarea suferinței ce va urma.
Sărbătoarea Sâmbetei lui Lazăr are un profund sens pascal. Liturghia acestei zile Îl slăvește pe Hristos ca fiind Învierea și Viața, Cel care, prin învierea lui Lazăr, a anticipat învierea de obște a tuturor oamenilor, chiar înainte de Patima și moartea Sa. De altfel, aceasta este singura zi din anul bisericesc în care cântările specifice Învierii, rezervate în mod obișnuit duminicilor, sunt rostite într-o altă zi.
În tradiția veche a Bisericii, Sâmbăta Floriilor era considerată una dintre puținele mari zile dedicate botezului într-un an liturgic. În cadrul Sfintei Liturghii, imnul Trisaghion este înlocuit de cântarea baptismală din Epistola către Galateni: „Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat” (Galateni 3, 27), subliniind astfel legătura profundă dintre botez și Înviere, potrivit Doxologia.ro.
Învierea lui Lazăr este privită ca o prefigurare a învierii universale, motiv pentru care, în această zi, Biserica face pomenirea generală a celor adormiți. Rugăciunea credincioșilor se îndreaptă către Dumnezeu, cerând ca sufletele celor plecați dintre noi să fie așezate „în loc luminat, în loc cu verdeață, în loc de odihnă, unde nu mai este durere, nici întristare, nici suspin”.
Ce este Sâmbăta Floriilor
Sâmbăta Floriilor, cunoscută și ca Sâmbăta lui Lazăr sau Moșii de Florii, care este sărbătorită cu o zi înainte de Ziua de Florii din calendarul ortodox, comemorează învierea lui Lazăr din Betania, un eveniment descris în Evangheliile creștine. Această minune este considerată unul dintre miracolele majore săvârșite de Iisus Hristos, care simbolizează biruința vieții asupra morții și prefigurează Învierea Domnului nostru.
În această zi, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii aduc acasă ramuri verzi și flori, simboluri ale vieții și ale speranței. Obiceiul de a da de pomană în Sâmbăta Floriilor reflectă ideea creștină că ajutorul acordat sufletelor celor decedați contribuie la mântuirea lor și la întărirea legăturii dintre cei vii și cei plecați.
Ce se dă de pomană în Sâmbăta Floriilor
Sâmbăta Floriilor este cunoscută și sub numele de Moșii de Florii. Aceasta este ultima sâmbătă în care mai pot fi pomeniți cei trecuți la cele veșnice înainte de Învierea Domnului.
Potrivit tradiției, în această zi se pregătesc așa-numitele plăcinte ale lui Lazăr, în special cu mere, care sunt apoi oferite de pomană. Legenda spune că Lazăr ar fi murit după ce mama sa nu i-a făcut plăcinte, fiind ocupată cu torsul. În cultura populară românească, „moșii” îi simbolizează pe înaintași și pe cei adormiți, care sunt cinstiți prin rugăciuni, daruri și fapte de milostenie.
Cu acest prilej, gospodinele pregătesc diferite alimente pe care le împart rudelor, vecinilor, musafirilor sau persoanelor nevoiașe. Pe lângă plăcinte de post, se oferă colaci, ulei, zahăr și alte produse de post, vin – folosit pentru ritualuri religioase, grâu fiert (colivă) – simbolizează moartea și învierea, fiind adus la biserică și sfințit înainte de a fi oferit rudelor și vecinilor, fructe și dulciuri – simbolizează și continuitatea vieții. Din pachetele de pomană nu trebuie să lipsească lumânările, care reprezintă lumina veșnică a sufletului.
Tradiții de Sâmbăta Floriilor
Există și obiceiuri legate de primăvară și fertilitate. Astfel, fetele plantează flori crezând că doar cele sădite în această zi vor avea multe ramuri înflorite. În unele regiuni, fetițele îmbrăcate în alb și împodobite cu flori de sezon merg din casă în casă și colindă, evocând povestea lui Lazăr, care a murit tânăr.
Drept răsplată, gazdele le oferă ouă, pe care le vor încondeia în Joia Mare. Tradiția de a da de pomană în această zi este strâns legată de credința că sufletele celor plecați se bucură de faptele bune ale celor vii. Astfel, pomenirea din Sâmbăta Floriilor nu se rezumă doar la oferirea de alimente, ci include și acte de generozitate și donații, menite să aducă alinare atât celor adormiți, cât și celor aflați în nevoie.
Vezi şi mesaje de Florii, urări și felicitări pe care să le trimiți celor dragi care poartă numele de flori!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b2f802206437f37db4e1a68ad276b627.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3b56d642b166819d584cd012c00207ae.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_551a9984090b3e3469f864f0375e40cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_77b055df13f1704bc1b7fc2360d6b958.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_c3d03d1585ec819282261eb6b51e8f25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d69bce96ad5a2a3b509c2bc4ae5c7e70.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_9d53f652ac683a00dd4cb324b8566d60.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_26fe4a9b17f0e47ea10a97f6352d123a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_cc3be885a7b78fca9b31169a61f95d9c.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_3f76e8204d7e7c95431300dabc9a4abc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_54a945b7bcc4a42d382684dd041848ec.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_cee950251ea97f558fb09cee14329f72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_be0494aa5d1e7ea0ff04e474fe9afe4e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_4a22f50844777c07997f2950c4af9748.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_262584e292caede6f634db1e9d48c68c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_7f0b16ebab2b1809b31ac690110ef3c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2c79aa4abf2331e1563b0777489410ae.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_c1167e9e73035572301ac3daa7917bcf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_3a274935339ea7bb56a54b3acd9bba28.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_614e3e84d0b44cab7831d65e490ce9dd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_776c79e01e6ab7777ddd387124e05bbb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_765250a0b95a7f983fda6be5d4f678b2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_c346f3b4d749078c98f6777766050f66.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/invierea-lui-lazar-icoana.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_629fbbbfd37c9a2667b76683290f552f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_0a3a2d473c1b3c3debcf54988c121712.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/de-la-revolutie-si-pana-in-prezent-federatia-rusa-nu-a-alocat-niciun-leu-catre-primariile-din-dobrogea-in-care-traiesc-comunitati-semnificative-de-rusi-lipoveni-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/tornada.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_8ce43bdb36ce696752bba1db10ab1739.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_4ca2a90a6843f260d687d82e63902556.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/desafioaventura-1-4-1-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/petrica-drelciuc-a-iesit-din-concurs3-1-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_6248df911a5c642265b899d04e8fdb8d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8a42b0ebbbc50cd0a03eeaf110bb96b6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_3a65ef23db354ac092f7c2c1b42705e9.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/bolojan-si-grindeanu-inquam-photos-octav-ganea-scaled-e1776630436620.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sorin-grindeanu-foto-dumitru-angelescu-e1776772804596.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/un-tigru-a-sarit-in-public-dupa-ce-plasa-de-siguranta-a-arenei-s-a-rupt-la-un-circ-in-rusia--foto-captura-video.png)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/milka-monopoly.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/diyarbakir-culture-route-festival-children-village-2-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/capusa-si-vaccinul-care-le-musca-inapoi-foto-shutterstock-1.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/tanara-pensie-epuizare-spania.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ce-inseamna-expresia-a-picat-ca-musca-in-lapte-si-de-unde-vine.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/barbat-consulta-acte.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cele-mai-dificile-cuvinte-de-despartit-in-silabe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/galeata-mortar.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/un-economist-care-calculeaza-taxele-si-impozitele-e1776770827484.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/elevi-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/cristian-tudor-popescu-a-remarcat-ca-nicusor-dan-nu-il-sustine-pe-ilie-bolojan-poate-il-va-sacrifica-e1769754813617.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/emil-boc.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/nicusor-dan-declaratii-ase-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/banner-cu-mesaj-rasist-la-meciul-rapid-universitatea-craiova--foto-cristi-preda-gsp-e1776769573552.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/nicusor-dan-ilie-bolojan-afp20250620636g8zqv1highresromaniapoliticsgovernment-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/acord-liban-israel.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.