Schimbare istorică în spitalele din România: Dispare finanțarea pe paturi! 98% dintre unități primesc bani în plus

Cseke Attila: „Nu paturile fac medicină, ci serviciile medicale”

Actualul sistem de finanțare, aflat în vigoare de ani de zile pe baza aceleiași formule, este considerat depășit de către ministrul interimar al Sănătății, deoarece penalizează spitalele performante și încurajează menținerea unor structuri rigide. 

În ultimul deceniu, realitatea din teren s-a schimbat semnificativ: durata medie de spitalizare continuă în România a scăzut de la 6,2 la 5,2 zile. Datorită echipamentelor moderne și a medicamentelor mai eficiente, pacienții stau cu o zi mai puțin în spital, lucru care trebuie să se reflecte și în finanțare.

„Noi astăzi avem un sistem rigid de finanțare pe spitale, care ia în considerare în formula de finanțare numărul de paturi. Este o abordare pe care dorim să o schimbăm, pentru că nu paturile fac medicină în România, ci serviciile medicale efectuate sunt cele care rezolvă cazurile și fac bine pacienților. Paturile existente sau paturile goale nu rezolvă servicii medicale și atunci nu are niciun sens să mai finanțăm spitale după numărul de paturi”, a explicat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, în cadrul unei conferințe de presă.

Pentru a crește flexibilitatea administrativă, numărul minim de paturi necesar pentru funcționarea unei secții de spital (non-clinice) va fi redus de la 25 la 23 de paturi.

Simulările CNAS: Peste 98% dintre spitale vor câștiga bani în plus

Conform simulărilor realizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pe baza cazurilor din anul precedent, noul sistem va permite ca 98,9% din spitalele din România să aibă o finanțare mai bună decât cea obținută pe vechea formulă. Modificarea elimină plafoanele care blocau decontarea serviciilor la unitățile de top.

Iată cum arată estimările transmise de autorități privind creșterea bugetelor pe categorii de spitale:

Institute Naționale și Unități de Vârf (Categoria 1M și 1)

• Spitalul Municipal Clinic „Filantropia” Craiova: +42,1%
• Institutul Oncologic București: +32,14%
  
• Institutul Regional de Oncologie Iași: +18,9%
  
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca: +18,4%
  
• Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” București: +17,1%
  
• Institutul Național de Diabet „Paulescu”: +17%
  
• Spitalul Județean de Urgență Timișoara: +7,4%
  
• Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București: +7,2%
   

Spitale de Monospecialitate (Categoria 2M)

• Spitalul Clinic de Nefrologie „Carol Davila” București: +15,6%
  
• Spitalul Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele” București: +12,8%
  
• Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” Iași: +10,4%
  

Spitale Județene și Municipale (Categoriile 2 și 3)

• Spitalul Județean de Urgență Ilfov: +23,7%
  
• Spitalul Județean de Urgență Slobozia: +20%
  
• Spitalul Județean de Urgență Galați: +17,3%
  
• Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu: +16,5%
  
• Spitalul Județean de Urgență Sibiu: +15,7%
  
• Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc: +13%
  

Spitale Locale și Specializate (Categoriile 4 și 5)

• Spitalul Municipal Roșiori de Vede: +9%
  
• Spitalul Municipal Ploiești: +8,4%
   
• Spitalul Orășenesc „Dr. Traian Herța” Jibou: +7,2%
  
• Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău: +7,2%
  
• Spitalul de Pneumoftiziologie Călărași: +5,2%

Potrivit ministrului Sănătății, Spitalul Municipal Clinic Filantropia Craiova va înregistra vârful de creștere din țară, de  42,1%.

Șase spitale mici din țară ar putea avea buget mai mic

Reforma nu aduce doar creșteri, iar autoritățile au analizat și potențialele riscuri pentru unitățile mai puțin solicitate. Potrivit simulărilor realizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, există șase spitale în toată țara care ar putea înregistra o scădere a bugetului. Acestea fac parte preponderent din categoriile administrative 4 și 5 (spitale municipale și orășenești mici).

Ministrul interimar a ținut însă să precizeze că aceste scăderi nu sunt unele semnificative și că situația poate fi complet inversată de către managementul unităților: „Nu ne-am ascuns în această analiză de posibilele scăderi. Sunt șase spitale astăzi pe cifrele și simulările de la Casa Națională, care s-ar putea să înregistreze o scădere. Nu sunt scăderi semnificative și, evident, odată cu creșterea serviciilor medicale, dacă sunt spitale care pot crește numărul de servicii medicale, această finanțare poate să fie diferită. Simulările s-au făcut pe cazurile specifice de anul trecut.”

Cum va fi blocată raportarea de servicii fictive?

Întrebat dacă noua metodă bazată strict pe servicii nu va tenta managerii să deconteze internări sau proceduri fictive pentru a umfla bugetele, ministrul Sănătății a dat asigurări că mecanismele de control vor fi stricte.

„Există și mecanisme de control, nu e totuși așa la voia întâmplării. Casa Națională de Asigurări de Sănătate are niște mecanisme de control și de verificare, prin care dacă vede o creștere substanțială a numărului de cazuri sau de servicii, atunci nu este exclus să controleze, să verifice cum se fac aceste decontări” , a subliniat Cseke Attila.

Această reformă urmează modelul aplicat deja în medicina de familie, unde s-a trecut cu succes de la plata aproape exclusivă pe listele de pacienți (per capita) la o finanțare bazată majoritar pe serviciile efective acordate. Ministrul interimar Cseke Attila a estimat că, dacă procesul de transparență decizională și dezbaterile publice vor confirma avantajele noii formule, noul sistem de finanțare va fi promovat și implementat oficial la sfârșitul lunii iunie 2026.

Nu e singura schimbare pe care vrea s-o facă ministrul interimar. Medicii ar putea primi bonusuri și de 100% din salariul de bază, pe criterii de performanță, susține Cseke Attila, care a făcut o nouă propunere de salarizare a medicilor.

Însă bugetul Ministerului Sănătății nu este suficient pentru toate obiectivele care trebuie îndeplinite. Cseke Attila a dezvăluit că există un blocaj administrativ major ce afectează în total opt proiecte de investiții din țară: șase spitale și două centre de formare, proiecte derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că are nevoie de o alocare urgentă de 1,2 miliarde de lei din bugetul național, o resursă financiară care în prezent nu este asigurată în bugetul Ministerului Sănătății. Din lipsa fondurilor, construcția clădirii Institutului Marius Nasta este oprită, iar șantierul s-a închis, fiindcă statul nu a plătit facturile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE