Care sunt ţările fără ieșire la mare

Câte țări nu au ieșire la mare

Accesul la mare sau la ocean poate reprezenta un factor foarte important în multe dintre aspectele vieții, inclusiv în ceea ce privește economia, cultura și turismul unei țări. De altfel, Aristotel, un alt filozof din perioada clasică a Greciei Antice, spunea că cea mai bună poziție pe care o poate avea o țară pe harta lumii este cea care îi permite să facă cu mare ușurință comerț și să-și exercite puterea dincolo de limitele de influență ale acestuia.

În zilele noastre, multe țări din lume se pot lăuda că au ieșire la mare, iar printre acestea se numără și România, care are o superbă linie de coastă la Marea Neagră. Există, însă, destule state care nu se pot bucura de acest privilegiu din cauza faptului că sunt localizate în interiorul continentelor din care fac parte. În ciuda acestui aspect, Platon, un filozof din Grecia Antică, și geograful britanic Halford Mackinder de la sfârșit de secol al XIX-lea și început de secol al XX-lea, consideră că țările localizate în mijlocul continentelor lor au cea mai bună poziție geografică.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În momentul de față, în lume există 44 de țări care nu au ieșire la mare, cele mai multe dintre acestea fiind situate în Europa Centrală și în Asia. În cele ce urmează îți vom spune câte țări nu au acces la mare, care sunt acestea și cum pot fi ele influențate de acest aspect.

Care sunt țările care nu au ieșire la mare

În urmă cu peste șase decenii, mai exact în anul 1959, pe Terra existau doar 14 țări care nu aveau ieșire la mare sau la ocean, după caz. În prezent, însă, numărul acestor state s-a triplat, ajungând la 44. Asta înseamnă că 6,9% din populația totală de pe Terra, adică 475,8 milioane de oameni, trăiește în națiunile transfrontaliere. De asemenea, aceste țări reprezintă 11,4% din suprafața totală a planetei.

Dintre acestea, cea mai mare țară este Kazahstan, care se întinde pe o suprafață de 2.724.900 km², în timp ce cel mai mic stat fără ieșire la mare este Vatican, cu 0,44 km², informează site-ul SurferToday.com. Totodată, țara cu cea mai mare populație dintre cele fără ieșire la mare este Etiopia, cu 101,8 milioane de locuitori, iar cea mai puțin populată este, evident, Vaticanul, cu 820 de locuitori.

Iată care sunt țările fără acces la mare:

Europa: Andorra, Austria, Belarus, Cehia, Elveția, Liechtenstein, Luxemburg, Macedonia, Republica Moldova, San Marino, Serbia, Slovacia, Ungaria și Vatican (14).

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Asia: Afganistan, Armenia, Azerbaidjan, Buthan, Kazahstan, Kârgâzstan, Laos, Mongolia, Nepal, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan (12).

Africa: Botswana, Burkina Faso, Burundi, Ciad, Etiopia, Lesotho, Malawi, Mali, Niger, Rwanda, Republica Centrafricană, Sudanul de Sud, Swaziland, Uganda, Zambia și Zimbabwe (16).

America de Sud: Bolivia și Paraguay (2).

Ce înseamnă ca o țară să nu aibă ieșire la mare

O țară fără ieșire la mare, adică o țară transfrontalieră, nu înseamnă întotdeauna că este o țară care nu are efectiv acces la mare. Este important de menționat faptul că unele dintre aceste țări pot avea acces la râuri sau la lacuri mari, care pot fi utilizate pentru transportul de mărfuri către mare sau ocean, după caz, sau pentru a stimula turismul local. De asemenea, există și exemple de țări care au obținut acces la mare prin intermediul acordurilor cu vecinii lor sau prin dezvoltarea de porturi și canale artificiale.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Spre exemplu, Republica Moldova, țara noastră vecină, nu are ieșire la mare, însă accesul se face prin intermediul unor râuri și lacuri frumoase, precum râul Nistru și lacul Vatra. De asemenea, și în Paraguay accesul către mare se realizează prin râuri mari, suficient de largi și de adânci, pe care nu există baraje, poduri înalte sau vaduri, ceea ce face posibil accesul navelor maritime.

Fiecare dintre țările fără ieșire la mare are propria istorie și propriile caracteristici. În timp ce unele dintre acestea se bazează pe resursele interne pentru a-și menține economia, altele depind în mare măsură de accesul la porturi și la mare. Țările care nu au acces la mare sau la ocean pot avea dificultăți în a importa și exporta mărfuri. Spre exemplu, Bolivia, care nu are ieșire la mare, trebuie să importe și să exporte prin intermediul altor țări, cum ar fi Chile și Peru. Acest lucru poate duce la creșterea costurilor și la o eficiență redusă.

Pe de altă parte, unele dintre aceste țări și-au dezvoltat propriile industrii interne care nu se bazează pe accesul la mare. Este cazul Elveției, care este recunoscută pentru industria de turism montan pe timp de iarnă, care, în mod evident, nu necesită acces la mare sau la ocean, precum și pentru industria farmaceutică și cea de ceasuri.

În mod similar, Nepalul, o altă țară fără acces la mare, este faimoasă pentru muntele Everest, care reprezintă un obiectiv major pentru cei mai împătimiți alpiniști din întreaga lume.

În același timp, există și țări a căror economie se bazează pe resursele interne. Spre exemplu, Kazahstan-ul este bogat în resurse naturale precum petrol și gaze. Cu toate acestea, faptul că aceste state nu au ieșire la mare poate să le limiteze capacitatea de a-și dezvolta sectorul de transport. În aceste situații, transportul prin intermediul țărilor vecine care au acces la mare sau la ocean este foarte costisitor și poate limita capacitatea de a crește și de a se dezvolta.

Pe lângă problemele economice, faptul că o țară nu are ieșire la mare sau la ocean poate influența și cultura locală. În multe cazuri, locuitorii acestor țări se concentrează pe alte aspecte ale vieții, cum ar fi agricultura sau turismul intern. În mod similar, unele țări și-au dezvoltat propria identitate culturală pe baza istoriei și a tradițiilor lor unice, care sunt independente de accesul la mare.

Ce avantaje/dezavantaje prezintă țările fără ieșire la mare

În timp ce lipsa accesului la mare poate fi un obstacol în dezvoltarea unei țări, există, însă, și o serie de avantaje pe care le prezintă aceste state. De exemplu, țările transfrontaliere sunt relativ protejate în fața efectelor meteorologice nefavorabile cauzate de mări și oceane, precum valurile tsunami și uraganele. De asemenea, acestea au capacitatea de a monitoriza mult mai atent mărfurile care intră sau părăsesc țara prin granițele terestre. Țările transfrontaliere sunt protejate și împotriva unor posibile invazii pe apă.

În afară de aspectele de ordin economic și cultural există și o serie de demografice și geografice care influențează situația țărilor fără ieșire la mare. Spre exemplu, mulți dintre locuitorii acestor țări trăiesc în zonele de munte sau în interiorul continentelor, unde accesul la mare este imposibil sau dificil. Aceasta poate avea un impact asupra stilului lor de viață deoarece activitățile de recreere, cum ar fi sporturile acvatice, nu sunt la fel de populare sau practicarea lor este imposibilă.

Totodată, multe dintre țările fără ieșire la mare sunt situate în regiuni geopolitice complexe sau încărcate de tensiuni de tot felul. Aceasta poate face ca situația politică din respectiva țară să fie mai instabilă și să ducă la conflicte și tensiuni cu țările învecinate.

În general, faptul că o țară nu are ieșire la mare poate avea o serie de implicații asupra economiei, culturii și situației politice. Cu toate acestea, mulți locuitori ai acestor țări au găsit modalități unice de a se dezvolta și a-și menține stilul de viață, iar unele dintre ele sunt cunoscute la nivel mondial pentru resursele lor naturale sau pentru turismul lor.

Dincolo de toate aceste aspecte, faptul că o țară nu are ieșire la mare poate avea și un impact asupra mediului înconjurător și asupra schimbărilor climatice. Concret, unele dintre aceste țări pot depinde în mare măsură de resursele interne de apă dulce, iar schimbările climatice pot afecta negativ aceste resurse. În plus, transportul de mărfuri și materii prime poate fi mai dificil într-o țară transfrontalieră, ceea ce poate duce la o mai mare poluare a mediului și la un impact negativ asupra ecosistemelor locale. Aceste țări pot fi mai bine poziționate pentru a adopta politici și practici mai durabile în ceea ce privește resursele naturale și mediul înconjurător.

Miza strategică a țărilor fără ieșire la mare

Lipsa accesului la marea teritorială, depărtarea și izolarea de pe piețele mondiale, precum și costurile ridicate de tranzit impun o serie de constrângeri țărilor transfrontaliere, în special în cazul celor aflate în curs de dezvoltare. Acestea se confruntă cu mari provocări în ceea ce privește importul și exportul de mărfuri, obligându-le să se bazeze pe ajutorul vecinilor. Pentru a accesa țărmul, țările fără ieșire la mare sunt forțate să mențină relații de prietenie cu țările cu coaste, chiar și atunci când nu sunt de acord.

Lipsa accesului direct la mare reprezintă un mare dezavantaj din cauză că îndepărtează respectiva țară de resursele maritime precum pescuitul, dar mai ales de comerțul maritim, care reprezintă una dintre componentele esențiale ale comerțul internațional. De aceea, de-a lungul timpului, unele țări au căutat accesul la mare. Astfel, coridorul „Danzig”, înființat prin Tratatul de la Versailles, separa Prusia de Est de restul Germaniei. Lat de 30-100 km, acesta era menit să asigure accesul la mare pentru Polonia între anii 1919 și 1939, potrivit site-ului Wikipedia.org. Alte state au avut un astfel de coridor, pe care, însă, l-au pierdut, acesta fiind cazul Austriei, Ungariei, Slovaciei și Cehiei, în Europa, sau Boliviei, în America de Sud, după Războiul din Pacific (1879-1884). Toate aceste țări au păstrat tradițiile maritime chiar dacă bărcile lor pot elibera numai în porturile care au devenit străine.

Vezi şi ce țări au ieșire la Marea Neagră!

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News