Dezastru în turismul românesc: peste 77% din locurile de cazare goale, românii nu mai vor sau nu-și mai permit vacanțe în țară

Creștere a capacității, dar scădere a numărului de turiști români

Capacitatea de cazare turistică din România a crescut cu 4,9% în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când s-a înregistrat o creștere de 2,1% față de 2024.

Hotelurile au rămas principala opțiune, reprezentând 49,7% din capacitatea totală, urmate de apartamente și camere de închiriat (15,7%), pensiuni agroturistice (14,3%) și pensiuni turistice (8,7%). Alte tipuri de structuri, inclusiv vile și hosteluri, au contribuit cu procente mai mici la totalul capacității de cazare.

Cu toate acestea, gradul mediu de ocupare la nivel național a fost de doar 22,8%, ceea ce înseamnă că mai mult de trei sferturi dintre locurile de cazare au rămas neutilizate. Cele mai ocupate spații au fost în București și marile orașe, unde indicele de utilizare a ajuns la 30,6%, în principal datorită turismului de afaceri.

Zonele turistice: între cerere constantă și scăderi dramatice

Conform sursei citate de Economica.net, stațiunile balneare au înregistrat o cerere relativ constantă, cu o rată de ocupare de 35,1% în hoteluri și 25,7% în moteluri. Pe litoral (exclusiv orașul Constanța), gradul de ocupare a fost de 24,6%, unde căsuțele turistice (30,4%) și vilele (28,0%) au atras mai mulți turiști comparativ cu hotelurile (25,9%).

În schimb, turismul montan și cel rural au continuat să înregistreze procente scăzute, cu o utilizare medie de 17,3% și, respectiv, 14,7%. Pensiunile agroturistice la munte au avut o rată de ocupare de doar 11,4%, iar pe traseele turistice aceasta a fost și mai scăzută, de 10,8%. Totuși, satele de vacanță montane au fost o excepție, atingând un grad de ocupare de 46,2%.

Diferențe majore între structurile de cazare

Tipul de cazare a influențat semnificativ rata de ocupare în prima jumătate a anului. Satele de vacanță au înregistrat cea mai mare medie națională, de 36,2%, urmate de spațiile de cazare de pe nave (34,3%). Hotelurile, deși oferă cele mai multe opțiuni de cazare, au avut o rată de ocupare de doar 31,4%. La polul opus, hanurile și campingurile se află în zona critică, cu 4,8% și, respectiv, 7,2% grad de ocupare.

În Delta Dunării, pensiunile turistice au avut o utilizare de doar 8,2%, semnificativ mai mică decât media de 18,5% înregistrată pentru întreaga regiune. «Turismul intern se confruntă cu provocări semnificative, în timp ce cererea din partea turiștilor străini continuă să crească», subliniază specialiștii citați de Economica.net.

Perspective îngrijorătoare pentru turismul intern

Deși capacitatea de cazare continuă să crească, interesul românilor pentru turismul intern scade, ceea ce lasă multe locuri neocupate. În plus, diferențele mari între zonele turistice și tipurile de cazare accentuează discrepanțele din sectorul turistic românesc.

În timp ce anumite zone și structuri beneficiază de o cerere mai mare, turismul rural și montan rămân în suferință, punând presiune pe operatorii locali să găsească soluții pentru a atrage mai mulți vizitatori.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE