Enigma capitalului (David Harvey) sau capitalul pe înțelesul tuturor

La editura Alexandria s-a publicat recent volumul lui David Harvey, Enigma capitalului. Crizele capitalismului. Cu o traducere excelentă din limba engleză și note de Alexandru Vasile Sava, volumul lui Harvey este despre lumea capital-capitalismului și crizele-i economice inevitabile. Acestea nu sunt doar „momente de reconfigurare radicală în dezvoltarea capitalistă” (p. 68), ci sunt și „raționalizările iraționale ale unui sistem [capitalist] irațional” (p. 332).

Volumul, scris în 2009, la doi ani de la declanșarea crizei economice din 2007 din Statele Unite, a fost publicat în 2010. 

Despre Enigma capitalului

Începem cu sfârșitul, e important și pentru vremurile noastre de azi – suntem într-o criză perpetuă, cu austeritatea timpurilor noastre în numele protejării capitalului. Harvey se întreabă dacă există un viitor pentru capitalism, dacă el poate supraviețui crizelor contemporane. „Da, sigur că poate!” (p. 332), dar care-i prețul? Iată la ce măsuri politico-economice trebuie să se se aștepte oamenii – din Europa, UE, România sau de aiurea: 

(1) marea masă a oamenilor va ceda cu generozitate roadele muncii lor acelora care au putere,

(2) cedarea multor drepturi, la pachet cu valoarea bunurilor pe care le-au câștigat cu greu,

(3) vor suporta degradarea masivă a mediului, 

(4) scăderi ale standardelor de viață (a te chinui de azi pe mâine devine norma, oricum o realitate pentru miliarde de oameni de pe planetă),

(5) o doză considerabilă de represiune politică, violență din partea poliției și control militarizat din partea statului, toate necesare pentru înăbușirea neliniștii generate, 

(6) schimbări dureroase în centrele geografice și sectoriale ale puterii clasei capitaliste – spre exemplu, capitalul va tinde să vagabondeze spre estul Asiei (cu mâna-i de muncă mai ieftină), ceea ce va lăsa în urmă deșerturi economice. 

Suplimentar, dat fiind că rata compusă de creștere de-a lungul istoriei capitalismului a fost de 3% pe an, economistul britanic Angus Maddison o calculase la 2,25% pe an; vor trebui găsite oportunități profitabile de investiții globale pentru 1,6 trilioane de dolari – bani disponibili pe piețe la data la care Harvey își scria cartea. De aici nevoia de noi și noi piețe, tot mai restrânse, odată cu încorporarea a Chinei și a fostelor țări comuniste. 

În condițiile în care dezvoltarea geografică inegală este modul de funcționare al capitalismului, fundamentală pentru reproducția acestuia (p. 327), migrația va fi în continuare la cote maxime. Evident, sensul va fi totdeauna dinspre dinspre zonele sărac-paupere către spațiile prospere.

Volumul lui Harvey este important din cel puțin două motive. În primul rând, cartea (ne) taie orice elan idealist. 

Orice mișcare economică are un centru de comandă. În timpul unei crize se observă totul mult mai limpede. În față se aștern mai multe opțiuni. Care dintre ele va fi cea aleasă depinde de echilibrul de forțe din societate (p. 121). Dacă ne uităm la echilibrul de forțe în România de azi, capital vs. muncă, observăm cine sunt cei care conduc jocul – profesorii se pot lamenta în continuare că li se taie sporul de doctorat; au câmp liber, cine-i oprește? 

Pentru că tot Harvey o spune, atâta vreme cât statul intervine pentru a-i salva pe finanțatori, pe capitaliști, devine „clar pentru toată lumea că statul și capitalul sunt mai puternic întrețesute acum decât au fost vreodată…” (p. 336), iar clasa conducătoare este cea a capitaliștilor, clasa politică fiind mai degrabă un surogat al acesteia (p. 337). 

În al doilea rând, a citi înseamnă a înțelege. Citind cele opt capitole ale volumului lui Harvey, orice om va înțelege mai mult, se va dezvrăji și va refuza toate mantrele politice ce populează spațiul social, va fi mai lucid, va interpreta mai bine lumea. Știm bine, da, „filozofii nu au făcut decît să interpreteze lumea în diferite moduri; important este însă de a o schimba” (Teze despre Feuerbach), așa este. Dar pentru a schimba lumea în bine este nevoie ca oamenii să înțeleagă lumea. Iar lumea economică, a capitalului este cea care ne afectează viețile tuturor, pentru cei mai mulți în rău, pentru tot mai puțini în bine. 

Pe scurt despre David Harvey

Geograf anglo-american, cu un doctorat la Cambridge, David Harvey a predat la Bristol, Baltimore (The Johns Hopkins University), Oxford și City University of New York (CUNY). Alături de Doreen Massey, Edward Soja, Andrew Sayer etc., Harvey face parte din grupul geografilor radicali (radical geographers), cei care au introdus marxismul în studiile din geografia umană. Geograful spaniol Horacio Capel a scris că geografia anaglo-saxonă cantitativistă, cu date și cifre, văzută până atunci ca singura cu adevărat științifică, era privită de geografii radicali ca fiind una nesatisfăcătoare sau chiar mistificatoare. Așa au apărut studiile alternative și un jurnal care se situa la extremitatea geografiei umane practicate până atunci: Antipode. A Radical Journal of Geography. 

Din această lume a geografilor radicali a făcut și face parte David Harvey. Printre lucrările sale, niciuna tradusă până acum în română, se numără Limits to Capital (Limitele capitalului), The New Imperialism (Noul imperialism), A Brief History of Neoliberalism (Scurtă istorie a neoliberalismului) etc.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE