La poezie nu m-aș aventura să fac o estimare prea pretențioasă, pentru că nu sunt un mare cunoscător al genului, mai ales într-o țară unde la poezie mulți se pricep mai ceva ca la fotbal.
Poezia, în România, este genul care are un nivel al calității foarte ridicat. Se scrie mult și bine. Cum spune poetul: cu cât e criza mai mare, cu atât se scrie mai multă și mai bine. Poezia este genul literar de criză. Stăm bine cu acest gen.
Tendința din ultimii ani este legată de numărul tot mai mare de femei care pătrund într-un gen dominat la noi tradițional de bărbați. Ei bine, acum multe femei scriu poezie de o calitate impecabilă. Și publică. În ultimii ani ele chiar au dominat poezia, ceea ce e un fapt îmbucurător.
Aș aminti câteva apariții: Ruxandra Novac – „Alwarda” (Pandora M), Gabi Eftimie – „Sputnik în grădină” (OMG), Olga Ștefan – „Civilizații” (Editura Paralela 45), Teona Galgoțiu – „Mă uit înapoi și dispare” (OMG), Moni Stănilă – „ Ale noastre dintru ale noastre” (Max Blecher), Deniz Otay – „Fotocrom Paradis” (OMG), Andrei Doboș – „Carst” (OMG), Radu Nițescu – „Satao” (Max Blecher), Vlad Drăgoi – „Aer, păsări, bere” (OMG), Andrei Dósa – „Expectativa luminoasă” (OMG), Vasile Mihalache – „Creatura tuturor lucrurilor” (frACTalia).
Literatură pentru copii
Cele mai importante evenimente și fenomene din industria cărții?
Aici am de remarcat câteva lucruri. Mai întâi că genul este dominat de femei: autoare și ilustratoare. Dar își fac apariția, încet, și bărbați. Nu e rău. Ce este cel mai sigur: ilustrația de carte este dominată de fete – avem un număr mare de ilustratoare de superclasă.
Părerea mea este că noi stăm mult mai bine la ilustrația de carte pentru copii decât la text, la povestea scrisă. Poate sunt subiectiv. Pot da o listă cu cel puțin zece nume cu care poți să te prezinți la cele mai importante târguri și edituri de specialitate fără niciun complex.
Anul acesta, Veronica Neacșu, cu care am avut onoarea să lucrez la două cărți pentru copii, a luat unul dintre cele mai prestigioase premii din domeniu: Golden Pinwheel Grand Award International!!! – China Shanghai International Childrens Book Fair 2020! Pentru cartea Mumuris Sleep.
Apariții importante:
Paul Gabriel Sandu – „Libelula de foc”, Editura Curtea Veche 2020. Ilustrații de Anca Smărăndache. Un filosof se apucă să scrie o carte pentru copii. Nu o face deloc rău. Copilul a apreciat – a citit-o fără oprire. Anca Smărăndache e deja o clasică a genului.
Cristina Andone – „Dar motan”, Ilustrații de Emi Balint, Editura Nemi. Cristina Andone, după o serie excelentă de Povești muzicale, vine cu această nouă serie de trei cărți: Dar motan care și Știe, și Visează. O frumoasă și utilă colecție frumos ilustrată de Emi Balint.
Alex Moldovan – „Olguța și Operațiunea Jaguarul”, Ilustrator: József Vass, Editura Arthur. Alex Moldovan este cunoscut prin această serie cu Olguța, un personaj deja bine conturat în literatura românească pentru copii. Olguța revine cu noi aventuri marca Alex Moldovan frumos ilustrată de József Vass.
Victoria Pătrașcu – „Uluitoarele călătorii ale Ariadnei”, Ilustrator: Petru Dumbrăvician, Editura Univers. O nouă carte bună a Victoriei Pătrașcu, o veterană a genului, cu ilustrații de un tânăr ilustrator – Petru Dumbrăvicean.
Lavinia Braniște – Evadarea lui moș Columb, Ilustrații de Irina Dobrescu, Editura Cartier. Tot ce scrie Lavinia Braniște e bun garantat, ca de altfel tot ce apare în poate cea mai frumoasă colecție de cărți pentru copii de la noi – colecția Codobelc a Editurii Cartier.
Adina Rosetti – Cronicile Domnișoarei Poimâine II, Ilustrații de Oana Ispir, Editura Arthur. Am aflat că a dat BT-ul în decembrie. Nu am văzut cartea încă, dar cunosc bine seria. Adina Rosetti este deja o autoare consacrată a genului și a reușit să impună acest personaj îndrăgit de copii. Oana Ispir, din categoria „ilustratoare periculos de talentată”.
Trei evenimente importante pe piața de carte
Aș sesiza trei evenimente și un fenomen.
Primul eveniment: trecerea poate a celui mai important editor, încă tânăr, Bogdan-Alexandru Stănescu din echipa Polirom în trustul Editurii Trei, unde pornește o nouă colecție care se anunță spectaculoasă și destul de diferită de cele care domină piața traducerilor de la noi, cum sunt Biblioteca Polirom și Raftul Denisei de la Humanitas.
Stănescu și-a propus prin noua colecție „Anansi. World Fiction”, colecția proaspăt creată la Editura Pandora M, ceva foarte proaspăt și diferit, care înviorează piața de carte de la noi. Ultima care au înviorat-o a fost Editura Black Button Books.
Al doilea eveniment este apariția Editurii OMG. Știu că a apărut în 2019, însă abia în 2020 am putut vedea mai clar ce vrea să facă această editură. Din ce înțeleg eu, ea cumva e un soi de întruchipare a noii sensibilități, un soi de forma mentis, cum le place lor să spună. Avem de-a face cu imaginea noilor tendințe literare poetice de la noi. Adică dacă vrei să pricepi cât de cât noile gusturi, tendințe, sensibilități culturale, estetice, politice și tematice ale „noului val”, mergi la OMG și citești.
Site-ul lor e prezentat în întregime în engleză – probabil în următorii ani tinerii vor trece să scrie în engleză în mare parte. Apariția unei astfel de edituri e mai mult decât necesară. O salut cu multă simpatie.
Al treilea eveniment: Editura Litera anunță o nouă colecție, Biblioteca de Proză Contemporană, coordonată de scriitoarea Doina Rusti. E la început: le dorim succes. Voi reveni după ce citesc mai multe cărți din colecție.
Cum a afectat pandemia piața cărții
Fenomenul din jurul cărții e legat, firește, de pandemie. Pandemia a afectat grav sistemul de distribuție a cărții, adică în primul rând spațiul fizic de prezență a cărții și autorilor. Mai întâi a afectat librăriile. Librăria, trebuie să înțelegem, nu e doar magazin de vânzare a cărții, ci e un loc ceva mai complex – lansări, întâlniri, evenimente. Librăria e un loc fizic cultural foarte important. Vânzările de carte, odată cu pandemia, au trecut mult pe online.
Au dispărut evenimentele fizice, dar au apărut multe evenimente pe online – un soi de zoom-lansări, prezentări, dezbateri. Aceste evenimente s-au întețit și vor fi tot mai multe.
Ceea ce ne lipsește mult însă sunt reviste profesioniste dedicate cărții și adaptate noilor tendințe virtuale. În regiune, cu siguranță suntem singura țară fără o revistă de specialitate pe carte. Avem însă un număr de bloguri și site-uri care fac treaba asta mai degrabă voluntar. Apreciez acest lucru, însă este insuficient. Așa cum sunt nepermis de puțini critici literari pentru o cultură atât de literaturo-centrică.
Lipsesc mai ales criticii tineri. Probabil că sunt, dar nu sunt vizibili. Acum când umblăm în plină ceață e nevoie de niște indicatoare de orientare minimă. Asta e funcția lor. Nu putem lăsa industria cărții doar în seama marketingului. Marketingul e despre altceva. Când PR-ul și marketingul fac treaba criticilor, sfârșitul cărții e aproape.
Ce urmează la anul
Piața de carte probabil va urma trendul general de spargere în bule și grupuri mici. Trusturile mari își vor face cumva propriile rețele, spații virtuale, chiar un soi de reviste online de autopromovare care vor crea „familii” în jurul propriei edituri. Librăriile clasice sunt însă în mare pericol de dispariție – iar asta poate schimba radical acest domeniu cultural vital.
Mă opresc aici: cu siguranță am încă multe de recuperat și citit. Revin cu alte lecturi pe parcurs.