Cum să înțelegem Basarabia prin cărțile ei? Republica Moldova este invitatul de onoare la Bookfest

Evenimentul principal: Republica Moldova este invitatul de onoare a celei de-a XVII-a ediție a celui mai așteptat eveniment expozițional dedicat cărții.

Cum Republica Moldova este țară invitată, mi-am propus în rândurile ce urmează să vă prezint un număr de cărți importante și autori semnificativi din Republica Moldova. S-au impus în ultimii ani și sunt reprezentativi pentru literatura de dincolo de Prut. 

Ideea centrală e mai degrabă: cum să înțelegem mai bine Basarabia pornind de la niște cărți și autori importanți de dincolo de Prut. Voi ocoli scriitorii basarabeni care s-au stabilit aici de mulți ani și deja sunt bine integrați. Am selectat mai ales cărți care ne pot ajuta să înțelegem mai bine Basarabia cu ajutorul lor. Am selectat un număr de romane și texte de non-ficțiune. Poezia o lăsăm pe altădată. E o listă subiectivă și orientativă, fără pretenția de a epuiza subiectul.

Ficțiune

Dumitru Crudu – Oameni din Chișinău, Editura Tracus Arte

Recomandări

Izvoarele din Herculane cu apă gratuită din belșug. Unii iau cu camioneta câte 400-500 de litri: „Vine dintr-un izvor-galerie săpat acum 2.000 de ani”

Dumitru Crudu este unul dintre cei mai importanți scriitori basarabeni postsovietici și e cunoscut mai ales ca un poet important pentru generația sa. Pe lângă poezie a scris dramaturgie și proză. A scris multe romane și proză scurtă unde este imbatabil. Oameni din Chișinău este una dintre cărțile lui exemplare unde ne descrie Chișinău și o epocă în preajma revoltelor din aprilie 2009 împotriva regimului politic comunist unde vedem o societate ruptă, scindată social și etnic și întâlnim o mulțime de personaje fascinante.

Tatiana Țîbuleac – Vara în care mama a avut ochii verzi, Editura Cartier

Scriitoarea Tatiana Țîbuleac, emigrată de ceva vreme la Paris, era cunoscută în Moldova ca om de televiziune. Romanul Vara în care mama a avut ochii verzi a propulsat-o rapid ca una dintre vocile cele mai importante ale literaturii contemporane din Basarabia. Un roman pasional și intens despre o lume puțin cunoscută dar fascinantă, un roman făcut să te trezească la viață, scris foarte bine – care a făcut în scurt timp să devină un bestseller. 

Recomandări

Cum erau urmăriți turiștii de Securitatea comunistă în stațiunile de pe Litoral. Nemulțumirile românilor veniți în concediu: „Au făcut din noi niște animale”

Constantin Cheianu –  Sex & perestroika, Editura Cartier

Este dramaturg, regizor și om de televiziune care are un spirit descriptiv iute și o narațiune care te prinde repede. El scrie un amestec de docuficțiune foarte aplicat pe diverse situații sociale și care dezvăluie perioada finalului de descompunere a epocii sovietice trăită în Chișinăul anilor perestroika. Dinamic, expresiv și plin de detalii care face să fie citit cu multă plăcere.

Alexandru Vakulovski – Pizdeț, Editura Polirom

Scriitor și jurnalist, Alexandru Vakulovski a debutat cu acest roman care a devenit deja un roman de referință și este reeditat constant. Un roman care ne descrie o lume a tranziției, o lume a unui student plecat din Chișinău la Cluj și care dezvăluie un șir lung de conflicte specifice perioadei, dar care e și o frescă socială a epocii cum rar găsim în literatura română.

Recomandări

Profiturile dezvoltatorilor imobiliari s-au triplat în ultimii 5 ani. O firmă a trecut de la venituri de 26 de lei la profituri de 50 de milioane de lei!

Iulian Ciocan – Tărâmul lui Sașa Kozak, Editura Tracus Arte

Iulian Ciocan este scriitor și jurnalist care publică constant romane la Editura Polirom însă cartea lui cea mai reprezentativă este Tărâmul lui Sașa Kozak care prinde foarte bine o epocă și un oraș aflat în veșnică tranziție, a unei nevoi de supraviețuire într-o lume complicată social și etnic puțin cunoscută și înțeleasă. O carte tristă, dar reprezentativă. 

Lilia Calancea – Alionușka, Editura Polirom

Lilia Calancea este o altă voce feminină – emigrată și ea în Europa – care se impune decis în literatura română și vine cu acest miniroman care ne dezvăluie o lume basarabeană din perioada de ruptură a trecerii de la epoca sovietică la cea a independenței și care face o radiografie aspră a unor conflicte dure care sigur merită povestite. Un roman conflictual, aspru, dar sincer în ceea ce ne dezvăluie. 

Emilian Galaicu-Păun – Țesut viu. 10 x 10, Editura Cartier

Unul dintre cei mai importanți poeți basarabeni vine cu acest roman complex, în care ne prezintă 40 de ani de viață – mai exact, de la moartea lui Iuri Gagarin, în 1968, până la evenimentele din 7 aprilie 2009 – din Chișinău și Basarabia trecute prin multiple reflecții și descrieri a unei lumi dispărute, dar mereu în refacere. De la copilăria magică spre maturitate vedem o societate, un „țesut viu” al unei societăți mereu în transformare.

Dinu Guțu – Perestroika Boys, Editura Polirom

Un scriitor tânăr, cu studii de antropologie la București, vine cu un roman care este probabil cea mai bună frescă socială a anilor 2000 din Chișinău văzut prin ochii unor adolescenți în plină maturizare. Vedem un oraș, o societate și niște oameni într-o continuă mișcare, schimbare cu destulă violență – un roman care ne descoperă o lume de care vrem să uităm, dar ea e încă prezentă în noi.

Pavel Păduraru – Moartea lui Igor Alexandrovici, Editura Paralela 45

Cum bine-l descrie Dumitru Crudu: „Pavel Păduraru realizează visul dintotdeauna al romancierilor basarabeni de azi: de-a scrie un roman al tranziției. Moartea lui Igor Alexandrovici are însă şi ceva în plus. Este şi un roman parodic, băşcălios, picaresc, grotesc, unde marile teme şi eroii contemporaneităţii basarabene sunt persiflaţi. Cam toate personajele sunt caricaturale, dar, uimitor, poate tocmai de aia şi sunt veridice, pentru că sunt tipice pentru societatea basarabeană de după 92. Un roman viguros, bine construit, solid, care ascunde în adâncurile sale şi un protest faţă de manipularea din toată lumea de azi, zicându-ne că aşa nu se mai poate. Un roman care se citeşte pe nerăsuflate”. 

Sașa Zare – Dezrădăcinare, Editura Fractalia

Un debut promițător – Dezrădăcinare este scrisă sub forma autoficțiunii, ca un jurnal de confesiuni al Sașei Vlas: tânără queer din Republica Moldova aflată la studii la Cluj. Și aici aveam un spectru de identități multiple, cum bine observă criticul Alex Goldiș: „Tânăra se află într-o permanentă elucidare de sine, fie că e vorba de reluarea unor episoade din copilărie sau din adolescență, de relația traumatizantă cu Alice sau de căutarea identității prin scris”. Pe prima pagină primă a cărții scrie: «Această carte are, pe alocuri, conținut care te poate afecta emoțional»”.

Alexandru Popescu – Montana, Editura ARC

Un alt jurnalist emigrant vine cu un debut important. Povestește casa lui de undeva în Transnistria – Bender, un loc izolat, închis, al proletariatului căilor ferate sovietice: un soi de lume post apocaliptică. Avem o lume închisă, dură, cu reguli severe, dar care are „madlena” sa. Aici îl prinde sfârșitul Imperiului și degringolada tranziției. Avem un șir de identități, transformări, iubiri, război, despărțiri și regăsiri pe traseul Transnistria-Republica Moldova-Marea Britanie. Visul copilului era doar un ceas electronic Montana, care cânta.

Non-ficțiune

Larisa Turea – Cartea foametei, Editura Cartier

Cartea foametei este una dintre cele mai importante și sfâșietoare mărturii despre un fenomen de un tragism colosal: marea foamete din Basarabia de după război. Un fenomen încă puțin studiat, documentat și analizat, dar care este prezent ca o rană vie cam în orice familie din Basarabia. Aceasta este cea mai importantă carte despre Marea foamete.

Andrei Cușco și Victor Taki – Basarabia în componența Imperiului Rus 1812-1917, Editura Cartier

Doi istorici excepționali, de anvergură globală, scriu o carte esențială – apărută mai întâi în rusă – unde ne explică semnificația acelei perioade. „Basarabia sub stăpânire rusă era un spațiu «de tranziție» între periferiile occidentale ale imperiului și Noua Rusie (Novorossia), teritoriu supus unui intens proces de colonizare. Acest statut special se evidenția la nivel simbolic, administrativ şi legislativ. La începutul secolului al XIX-lea, regiunea s-a integrat treptat în spațiul mental, politic și social al Imperiului Rus. Pe parcursul secolului s-au produs schimbări fundamentale în limbajele de descriere și percepție a Basarabiei, legate de două concepții alternative ale spațiului imperial rus”.

Petru Negură – Nici eroi, nici trădători. Scriitorii moldoveni şi puterea sovietică în epoca stalinistă, Editura Cartier 

Unul dintre cei mai importanți cercetători sociali din Basarabia, tânărul Petru Negură şi-a propus prin acest studiu să răspundă unei provocări ambițioase. După cum o explică el însuşi, autorul studiază şi încearcă să înţeleagă relaţiile intelectualilor cu o putere totalitară, în acest caz stalinismul din perioada 1924-1956. El își propune să deslușească procesul construcției naționale, în cazul moldovenilor, sub o dominaţie străină, şi anume cea ruso-sovietică. În sfârşit, îndreptându-şi atenţia spre centrul imperiului sovietic, Moscova, el analizează proiecţia unui model, realismul socialist, înspre periferie… republica sa, Moldova.

Tamara Cărăuș – Limba de hârtie, Editura Cartier

Tamara Cărăuș – cu studii în filosofie – este probabil cea mai importantă eseistă pe care o are Basarabia la ora actuală și a scris printre cele mai bune cărți de analiză a problemelor identitare specifice epocii de tranziție: cu o subtilitate, inteligență și capacitate de înțelegere de o complexitate impresionantă. Orice carte semnată de această autoare este un bijuterie reflexivă.

Igor Caşu – Duşmanul de clasă. Represiuni politice, violenţă şi rezistenţă în R(A)SS Moldovenească, 1924-1956, Editura Cartier

O lucrare despre o epocă complicată și dramatică. „Cartea ne dă un răspuns pertinent şi la întrebarea care apare la lectura documentelor şi pe care aceasta o pune explicit: cum a fost oare posibil ca un grup social relativ îngust de funcţionari şi agenţi ai statului să pună în aplicare un întreg mecanism de control şi de represiune, care şi-a dovedit eficienţa şi în cele câteva valuri de deportări de masă, şi în anii de foamete cvasiorganizată din 1921-1922, 1924-1926, 1932-1933, 1946-1947, şi asta fără să se împotrivească ordinelor – deseori arbitrare – venite dinspre conducerea republicii şi, în ultimă instanţă, de la Moscova”.

Urmărește-ne pe Google News