Din arborele modern al cunoașterii se răsfiră două corole: cea a științelor „naturale” (pozitive) și cea a științelor „umane”. Distincția dintre cercetarea naturii – pentru a o descifra și exploata  – și studiul Omului, sub toate aspectele sale (de la cel anatomic și psihologic, la cel social, economic, cultural etc) nu e chiar nouă. Utilizarea morală a cunoașterii nu e nici ea continuă sau absolută: în fond, științele umanistice au fost și ele (dacă nu mai ales ele) politizate, ideologizate, deci transformate în instrumente ale puterii. 

Din secolul XIX încoace, totuși, se poate vorbi despre construcția unui imaginar colectiv care privește știința Naturii ca pe o nouă religie: singura adevărată și ultima posibilă. În contextul epistemic modern, științele „tari” sunt singurele purtătoare de certitudini, căci au o metodă stabilă, se pot autodepăși prin schimbarea periodică a propriei paradigme, produc rezultate cuantificabile și stimulează bunăstarea umană prin dezvoltare tehnologică. În schimb, științele umanistice par să fie subiective, schimbătoare, aleatorii, failibile, asemenea poeziei sau literaturii în sens larg. 

Tocmai ca să nu rămână mai prejos, ca niște discursuri de mâna a doua, științele Omului s-au străduit (cel puțin din a doua jumătate a secolului 20) să-și crească prin orice mijloace gradul de exactitate. Au preluat metodele științelor tari. S-au matematizat. Au început să lucreze cu date precise, să măsoare, să descrie „legi” ale fiecărui domeniu, să detecteze structurile invariabile din spatele fenomenelor observate și să adopte un limbaj „sectorial” tot mai abstract. 

În pofida acestei „convertiri”, atât științele fizico-chimice (orientate spre universul „obiectiv”) și cele umanistice (care vizează istoria omului și funcționarea lui ca „animal” rațional) generează contexte instituționale cu aceleași vicii și virtuți interne.

Războiul se învață din cărți, nu de la știri. Ce scriau Camil Petrescu, George Topârceanu și alții despre abatorul uman
Recomandări
Războiul se învață din cărți, nu de la știri. Ce scriau Camil Petrescu, George Topârceanu și alții despre abatorul uman

Fie că ești inginer la NASA sau predai Dreptul la Harvard, vei fi când generos, onest intelectual și solidar cu colegii de breaslă, când egocentric, trișor, obsedat de urcarea în ierarhia ta profesională și gata să deformezi adevărul din motive competiționale.

Relația dintre natură și natura umană rămâne ambiguă, deci imprecisă și disputabilă, pentru că nu putem scăpa de noi înșine, indiferent de progresele cognitive pe care le înregistrăm. 

În spațiul românesc, figurile „renascentiste” apar abia în secolul XIX (dacă lăsăm deoparte excepția solitară reprezentată de principele Dimitrie Cantemir). De la acesta din urmă s-a iscat o tradiție a cunoașterii universale, diletant și genial încarnată pe filiera Eminescu-Spiru Haret-B.P. Hașdeu sau Mircea Eliade, slujitorii consacrați ai unui umanism integral, oamenii unor recuperări vulcanice, deopotrivă interesați de Litere și Științele Naturii, de imaginar și dialectica istorică, de lumea spirituală și marile clasificări „herderiene” ale regnurilor biologice sau minerale. 

Lor li s-au adăugat și oameni de știință „tare”, somități în materie de biologie, fizică, matematică, dar nu mai puțin deschiși spre lumea platonică a ideilor. De la I.P. Culianu și Anton Dumitriu până la Solomon Marcus, nu puțini români remarcabili au căutat să depășească divorțul dintre cele două „corole”, înțelegând că, sosiți atât de târziu pe scena modernității europene, nu ne putem risipi în false conflicte și trebuie să încurajăm sintezele recuperatoare. Asemenea personalități de frontieră fructificau de fapt moștenirea lui J.W. Goethe și frenezia erudită a marilor italieni de talia unui Pico della Mirandola. 

Consumul de cocaină s-a extins în România. Exemplul unei firme unde directorul și colega lui consumau în birou
Recomandări
Consumul de cocaină s-a extins în România. Exemplul unei firme unde directorul și colega lui consumau în birou

Tocmai din cauza pretențiilor sale de „știință” a viitorului unic, marxism-leninismul aplicat în România sub Dej și Ceaușescu ne-a oferit o soluție proastă, ridicând pe un piedestal mitic figura inginerului (demiurgul care îndoaie pe nicovala voinței sale rezistența obraznică a Naturii) și erodând, prin arondare partinică, prestigiul umaniștilor.

În deceniile post-comuniste, floarea comunității științifice s-a exilat, iar „literații” s-au dedicat democratizării și totodată sincronizării cu nivelul atins de științele umane în Occident.

Rămași fără prea mulți interlocutori și concurenți direcți în efortul de cucerire a puterii simbolice, umaniștii noștri s-au depreciat prin supra-întrebuințare, până când au fost din nou marginalizați, din cauza importului masiv al metodelor „cantitative” (mai ales anglo-saxone) fără de care nu puteau accesa granturi occidentale.

Pe de altă parte, în Universitate a fost instalat softul ideologic al corectitudinii politice: până să devină știință exactă, cercetarea despre om și locul său în cetate s-a prefăcut în propagandă unilaterală, care ucide spiritul critic în numele unei critici generalizate. 

Campionatul care n-a existat
Recomandări
Campionatul care n-a existat

Mi-aș dori ca autorii noii Legi a Educației să ia în calcul procesele de durată rezumate aici, pentru a găsi calea de împăcare între „științifici” și „umaniști”.

La cât suntem încă de înapoiați, e vital ca viitoarea bază legală să încurajeze conlucrarea lor, prin integrarea cercetării în aria universitară și prin abordarea echitabilă a celor două categorii (de la grila de salarizare, până convenirea unor filiere inter-disciplinare).

Poate că filozofia pedagogică din proiectul evocat a ținut – sau va ține cont în final –  de acest imperativ echilibrat, deși nu m-ar mira să n-o facă, de vreme ce ni se pare atât de des că inteligența nu ne e dată pentru negocierea conflictelor, ci pentru acutizarea lor.

foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News
În România avea un job bun, dar în 1983 a decis să fugă în SUA și s-a angajat ca femeie de serviciu. Au trecut 40 de ani de atunci, incredibil cu ce se ocupă acum Ileana
GSP.RO
În România avea un job bun, dar în 1983 a decis să fugă în SUA și s-a angajat ca femeie de serviciu. Au trecut 40 de ani de atunci, incredibil cu ce se ocupă acum Ileana
ȘOC! Elena Băsescu, apariție HOT pe plajă! IREAL ce s-a văzut când s-a dezbrăcat de haine
Playtech.ro
ȘOC! Elena Băsescu, apariție HOT pe plajă! IREAL ce s-a văzut când s-a dezbrăcat de haine
"L-o fotografiat cum îl spânzură pe al treilea". Filmul crimei din Arad. Vecinii au auzit totul, dar au crezut că e petrecere în apartament
Observatornews.ro
"L-o fotografiat cum îl spânzură pe al treilea". Filmul crimei din Arad. Vecinii au auzit totul, dar au crezut că e petrecere în apartament
Horoscop 8 august 2022. Scorpionii s-ar putea să își inventeze singuri unele dezamăgiri pe care să le folosească ca motivații pentru acțiunile lor
HOROSCOP
Horoscop 8 august 2022. Scorpionii s-ar putea să își inventeze singuri unele dezamăgiri pe care să le folosească ca motivații pentru acțiunile lor
Sute de persoane au rămas izolate în cabane și hoteluri din Austria din cauza inundațiilor
Știrileprotv.ro
Sute de persoane au rămas izolate în cabane și hoteluri din Austria din cauza inundațiilor
Ce li s-a întâmplat unor bucureşteni după ce s-au dus în zona etnicilor maghiari! "Ne-am speriat, am fost avertizaţi. Lumea asta ne-a spus". Uluit, unul dintre ei a spus ce s-a petrecut
Orangesport.ro
Ce li s-a întâmplat unor bucureşteni după ce s-au dus în zona etnicilor maghiari! "Ne-am speriat, am fost avertizaţi. Lumea asta ne-a spus". Uluit, unul dintre ei a spus ce s-a petrecut
Proprietar sau chiriaș? Răspunde la chestionar și vezi ce ți se potrivește
PUBLICITATE
Proprietar sau chiriaș? Răspunde la chestionar și vezi ce ți se potrivește
7 brand-uri scandinave de pe Modivo care nu trebuie să-ți lipsească din garderobă
PUBLICITATE
7 brand-uri scandinave de pe Modivo care nu trebuie să-ți lipsească din garderobă
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.